Traficul din Bucureştiul de altădată, în imagini
Capitala de azi se transformă într-un calvar pentru cei mai mulţi şoferi atunci când vine vorba de traficul rutier de la ore de vârf şi nu numai, dar Bucureştiul nu a fost mereu aşa. Înainte viteza maxima admisă nu depăşea 15 km la oră. » citeste mai mult
Cum arăta Alba Iulia acum 40 de ani
Fotografii inedite cu oraşul în perioada 1970 – 1980 sunt prezentate public pe pagina de Facebook Alba Iulia imagini. Sunt instantanee document a ceea ce a fost oraşul în urmă cu aproximativ 40 de ani. » citeste mai mult
Povestea surprinzătoare a primelor cafenele londoneze
Acum câteva secolele, cafenelele londoneze erau adevărate centre ale provocărilor politice, un loc al intelectualilor, savanţilor, dar şi al libertinilor. Astăzi, ne este greu să ne imaginăm că am putea intra într-o cafenea pentru a ne aşeza lângă un necunoscut pentru a-l întreba care sunt cele mai noi ştiri. Sau să dăm de masă cu un roman apărut recent, cerându-le celor din... » citeste mai mult
Dâmboviţa, apă dulce sau otravă?!
Bucureştenii zilelor noastre, deprinşi cu uşurinţa satisfacerii nevoilor indispensabile traiului, îşi pot cu greu închipui că în urmă cu doar o sută şi ceva de ani obţinerea apei potabile era o importantă problemă edilitară şi existenţială. Sacagii îşi umpleau recipientele direct din Dâmboviţa şi colindau apoi uliţele şi fundăturile urbei, cerând bani serioşi pentru... » citeste mai mult
Sculptori în slujba lui Hitler si a lui Stalin
Atunci când se lasă subjugaţi de propaganda regimului aflat la putere, de avantajele pe care acesta le oferă, de gloria efemeră a momentului, chiar şi talentele autentice se prăbuşesc strivite sub judecata istoriei. Atât nazismul, cât şi comunismul au devorat fără scrupule creaţiile a numeroşi artişti care nu vor putea scăpa vreodată de stigmatul nefericitei lor angajări... » citeste mai mult
Cum arată noul Han al lui Manuc renovat de familia Cantacuzino
Nu cred să existe prea mulţi români care să nu fi auzit de Hanul lui Manuc. Dar sunt sigur că-i numeri pe degete pe cei care mai ştiu câte ceva despre soarta bătrânului stabiliment. Iar acelora care nu ştiu, le spun eu: în curtea interioară, stă de aproape cinci ani un Cantacuzin, care îşi zideşte toţi banii în pereţii hanului. » citeste mai mult
Perioada anilor interbelici va rămâne in istoria Capitalei ca o veritabilă vârsta de aur, reflectata in mii de pagini de jurnal, fotografii, picturi, filme etc. Societatea romaneasca isi indeplinise visul de generatii a reintregirii teritoriale si isi arăta un mare apetit spre nou şi modern. Acum se întalnesc cel mai bine tradiţia şi modernitatea, vechiul şi noul, inovaţia şi... » citeste mai mult
Timișorenii își puteau regla ceasurile după tramvaiele lui Cornel Mikloși
Astăzi se împlinesc 125 de ani de la naşterea academicianului Cornel Mikloşi (1887- 1963), fostul director al Tramvaielor Comunale și al Uzinelor Electrice Comunale, în perioada 1922-1948. De numele lui Cornel Mikloși se leagă, din 1938, și una din marile invenții ale unui timișorean. Este vorba de maşina de sudat capete de şină fără articulaţii, cunoscută sub numele de... » citeste mai mult
Mahalaua bucureșteană și aspecte ale vieții sale
Din punct de vedere etimologic, mahalaua este un termen de origine arabă, preluat prin intermediul limbii turce. Termenul avea semnificația de “cartier”, aflat în circulație paralelă cu cel de “parohie”. Termenul, care nu cunoştea sensul actual definea cartierul de locuințe, indiferent dacă acestă era marginal sau central. Degradarea sensului va avea loc începând cu a doua jumătate... » citeste mai mult
Robin Hood de Bucureşti: povestea haiducului Ioniţă Tunsu, paracliserul care l-a pus pe jar...
În Bucureştiul de altădată legea era a celor bogaţi, prea puţini dintre săraci având vreo şansă la o viaţă uşoară. Ioniţă Tunsu era haiducul temut de toţi boierii, iubit de toţi amărâţii. Era în urmă cu aproape 200 de ani, când distanţa ierarhică dintre ţărani şi boieri făcea ca viaţa celor mulţi să fie aspră. Marea majoritate a ţăranilor clăcaşi se afla sub... » citeste mai mult
Cum se distrau bucureştenii în timpul iernilor de altădată
Înainte vreme, Bucureştii au cunoscut ierni cu adevărat aspre, cu zăpezi din belşug şi geruri năprasnice; oaspeţii străini erau aproape îngroziţi de ce găseau aici şi descriau cu lux de amănunte vinul care îngheţa în vase, ţurţurii „lungi şi groşi ca de cleştar”. Dar în ciuda condiţiilor vitrege la care era expusă urbea în anotimpul rece, bucureştenii îşi umpleau timpul... » citeste mai mult
„Spirite“ evreiești în barurile din Centrul Vechi: ce-a mai rămas din comunitatea...
Localurile din Centrul Istoric funcţionează în încăperi unde altădată evreii negustori își aveau magazinele de stofe, bijuterii sau studiourile foto Autoarele volumului „Istorii și imagini din Bucureștiul evreiesc", Anca Ciuciu și Felicia Waldman, au povestit pentru „Adevărul" cum s-au transformat zonele populate cândva de evrei în cartierele de astăzi și ce urme a lăsat... » citeste mai mult
You are missing some Flash content that should appear here! Perhaps your browser cannot display it, or maybe it did not initialize correctly.
"HISTORIA, Nr. 125, Mai 2012" -
14 Mai 2012
Mai 1812. Imperiul Ţarist ocupă jumătate din Ţara Moldovei, stabilind un hotar pe Prut. Teritoriul va rămâne şi astăzi în conştiinţa românilor sub numele de „Basarabia”. Dedicăm Basarabiei, în integralitate, acest număr al revistei „Historia”. De ce? În primul rând pentru că am obosit să tot ascultăm tocitele clişee despre Moldova de dincolo de Prut. Abordările de faţadă şi declaraţiile patetice, pretins compătimitoare şi parţial patriotice.
Vedeţi mai multe detalii






















