Istorie Medievală Românească

Pagina 2
78c71cd1 8fea 462c 887f c17ac80878e0 jpg
Bogdan Voda 1 2 jpg
stefan cel mare GettyImages 878490466 jpeg
Ioan Voda jpg
Regele maghiar Ludovic I de Anjou în luptă împotriva otomanilor, pictură de la începutul secolului al XV-lea (© Wikimedia Commons)
harta jpg jpeg
Săpături arheologice la mănăstirea medievală de la Igriș (foto: Muzeul Național al Banatului)
schelete alba1 jpeg
Unelte medievale din corn. FOTO Arheologie Medievală în Târgoviște / Facebook
Scena „Ospățul Sfântului Gheorghe”, pictată la Mănăstirea Arbore. Se pot observa o lăută, o tâmpină sau bendir și o tobă cu membrană dublă
Boieri fanarioţi călare şi o trăsură cu o familie de boieri de prim rang; desen de Chevalier Auguste de Henikstein
11 FOTO MARE TROMPETE TIMPAN CIMPOI TOBA FLUIER TAMBURINA Batjocorirea lui Hristos, Mănăstirea Arbore png
deschidere site H 257 IUNIE png
Historia 257 coperta jpg
Marica Brancoveanu jpg
harta jpg
Stefan Cel Mare sotii istorie 800x495 webp
shsaazqcc276 scaled jpg
Stefan cel Mare png
n jpg
uTWLCGq png
Stefan cel Mare png
Bătălia de la Vaslui, 1475 – tablou realizat de Valentin Tănase  Foto: Facebook MApN
index webp
Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş, duşmani de moarte jpeg
1637237971716 petru cercel domn si om webp
index webp
Castelul Corvinilor  FOTO Daniel Guță   ADEVĂRUL (20) jpg
index webp
„Solemnitatea alegerii lui Ștefan cel mare ca domn al Moldovei”, ulei pe pânză, 203x303 cm, autor D. Stoica (foto: Colecțiile Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”)
Sticlă din Târgoviștea medievală, sec. XVI. FOTO Florin Petrică
Bucureștiul, surprins dinspre Filaret, desen de epocă
Constantin Brâncoveanu, litografie de Andreas Bielz (© Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”)
Turnul Alb, Palatul mare dinspre oras, Terasa de artilerie (foto: Muzeul Castelul Corvinilor)
Sighișoara (Foto: Pixabay)
Portretul domnitorului Alexandru Lăpușneanul reprezentat pe un văl brodat de la Mănăstirea Slatina
3 jpg
Matei Basarab, litografie publicata de Dimitrie Papazoglu, la 1891 (foto: Wikimedia Commons)
Stânga: Călăreț din cavaleria ușoară. Echipat uşor, fără armură, călărețul este înarmat cu un arc și săgeți, o tolbă separată pentru arc și o sabie. Arcașii călare erau folosiți în cercetarea teritoriului, atacuri prin surprindere, flancarea inamicul
Dioramă care înfăţișează celebra bătălie cu turcii a domnitorului Ștefan cel Mare, de la Podul Înalt, din 10 ianuarie 1475 (foto: Muzeului Județean „Ştefan cel Mare” din Vaslui)
Doi membri ai gărzii domnești. După armurile milaneze, scumpe și relativ rare în afara spațiului italian, este clar că e vorba de oameni echipați fie de către domn, fie de către boieri/fii de boieri (Ilustrație de Cătălin Drăghici)
Ilustratii din cartea lui Bartolomeo Scappi (1500-1577), bucătarul Papei Pius al V-lea, tipărită la Veneția în anul 1570
Alexandru Lăpuşneanul, după fresca din Athos
Despre vieţile lui Mircea I al Ţării Româneşti jpeg
Neagoe Basarab, domnitorul Țării Românești, 1512-1521. Frescă din Mănăstirea Curtea de Argeș
Gheorghe Rákóczi I (1593-1648), principele Transilvaniei (1630-1648). Portret realizat de artistul olandez Jan Gillisz van Vliet (stânga). Cardinalul și Prim-Ministrul francez Jules Mazarin (1602-1661), născut Giulio Raimondo Mazzarino. Portret reali
Mihai Viteazul în opera lui Nicolae Bălcescu
Vlad Țepeș
Hartă reprezentând Cetatea Oradea, publicată în 1617, în volumul VI al „Civitates orbis terrarum”, primul atlas modern, editat de Georg Braun și Frans Hogenberg
Vlad Țepeș