Schimbările climatice în Moldova medievală: De la perioada de încălzire la Mica Eră Glaciară

Un grup de specialiști, care activează în România și în Germania, a realizat un studiu despre specificul climei medievale din zona Târgului Neamț, în secolele XIV-XV.

„O serie de descoperiri arheologice realizate în vechiul nucleu medieval al orașului Târgu Neamț au indicat faptul că locuințele acelor vremuri (sec. XIV-XVI) erau parțial adâncite în pământ și erau prevăzute cu sobe temeinic realizate, din cahle (teracote) precum cea din imaginea alăturată (foto sus – n.r.). Aceste detalii ne indică faptul că în acea perioadă clima era un pic mai rece decât în prezent, iar specialiștii au denumit perioada respectivă - Little Ice Age (Mica Eră Glaciară – n.r.). Cu toate acestea, pentru zona de la est de Carpați, studiile de climatologie dedicate evului mediu sunt încă extrem de puține”, anunță precizează arheologul Vasile Diaconu, unul dintre coautorii studiului, pe pagina sa de Facebook.

„Climatul european medieval a fost marcat de importante schimbări de temperatură și umiditate la scară continentală, cu impact direct asupra comunităților umane. Schimbările climatice drastice care au avut loc în Optimul Climatic Medieval și în Mica Eră Glaciară, precum și perioada de tranziție asociată, au fost cercetate exhaustiv în Europa vestică și ilustrate în sursele istorice prin artă sau literatură, însă pentru Europa estică nu există multe informații privitoare la acestea”, notează autorii studiului „Tranziția de la perioada medievală de încălzire la Mica Eră Glaciară în nord-estul României (Târgu Neamț, situl La Damian)”.

Situl arheologic Târgu Neamț - La Damian, din secolul al XIV-lea, a oferit informații importante pentru a analiza schimbările climatice în Moldova medievală.

„Rezultatele obținute indică o temperatură variabilă și cu un pronunțat caracter regional pentru acest interval temporar, cu două episoade mai reci (până la 7°C) și două episoade calde (până la 11,3°C), cu trei grade peste media de 8,2°C din prezent. Episoadele cu temperaturi mai ridicate sunt asociate cu schimbări importante în umiditate și vegetație, cel mai mare impact fiind înregistrat asupra plantelor cultivate (cereale și boboase), ceea ce indică un impact climatic major asupra producției de hrană și a comunităților din zonă”, adaugă autorii studiului.