Cum trăiau românii la oraș în Evul Mediu? jpeg

Cum trăiau românii la oraș în Evul Mediu?

  Via╚Ťa locuitorilor din cele dou─â Principate Dun─ârene medievale nu era una u╚Öoar─â, ace╚Ötia se confruntau ├«n mod special cu epidemii, s─âr─âcie, raiduri ale t─âtarilor sau ale Otomanilor, cei ce tr─âiau ├«n a╚Öez─ârile urbane din Principate neav├ónd o via╚Ť─â foarte diferit─â de cei din mediul rural, cu toate c─â aceste a╚Öez─âri reprezentau cele mai importante noduri comerciale din perioada medieval─â. T├órgurile reprezentau ├«n ╚Üara Rom├óneasca ╚Öi Moldova punctele de produc╚Ťie ╚Öi de desfacere a produselor me╚Öte╚Öug─âre╚Öti. T├órgul medieval rom├ónesc era o a╚Öezare omeneasc─â de m─ârimi relativ medii, sub dimensiunile unui ora╚Ö dar peste dimensiunile unui sat, av├ónd c├óteva mii de locuitori, acestea beneficiau de drepturi comerciale speciale. Nicolae Iorga consider─â c─â procesul de formare al t├órgurilor ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â s-a produs ├«n urm─âtorul fel: 

     ÔÇśÔÇÖAdic─â, ├«ntre mai multe sate, la locul ├«nt├ólnirii lor, ╚Öi-au ridicat negustorii de a╚Öezare vremelnic─â satele, corturile lor, pref─âcute de la o bucat─â de vreme, odat─â cu putin╚Ťa unui c├ó╚Ötig de toate zilele, ├«n case cu largi palate de lemn ├«n fa╚Ť─â, cu tarabe, care se puteau ridica spre stre╚Öin─â, ├«ntinse orizontal, ofereau me╚Öterului putin╚Ťa de a se a╚Öeza acolo turce╚Öte ╚Öi de a lucra, dup─â str─âvechiul obicei o riental, de fa╚Ť─â cu clientul sau trec─âtorulÔÇŁ. .

Clipboard03 jpg jpeg

  (╚Üara Rom├óneasc─â ├«n 1493) 

  ├Än ╚Üara Rom├óneasc─â cele mai importante a╚Öez─âri de acest tip erau cetatea Bucure╚Ötiului ╚Öi T├órgovi╚Ötele, iar ├«n Moldova; Suceava, Ia╚Öi ╚Öi Baia. ├Än a╚Öez─ârile considerate urbane, agricultura reprezenta principala activitate economic─â a locuitorilor, situa╚Ťia material─â ╚Öi modul de via╚Ť─â fiind similar cu cel din mediul rural, datorita acestui fapt, me╚Öte╚Öug─âritul era slab dezvoltat ╚Öi produc╚Ťia era insuficient─â pentru acoperirea cererii de bunuri a locuitorilor, achizi╚Ťionarea bunurilor produse se f─âcea fie prin trocul cu bunuri alimentare fie prin moned─â, aceasta av├ónd circula╚Ťie mai restr├óns─â datorit─â puterii de cump─ârare sc─âzute a locuitorilor. Prima atestare documentar─â a Bucure╚Ötiului dateaz─â din 1459, ora╚Öul apare men╚Ťionat ├«ntr-un hrisov emis de Vlad ╚Üepe╚Ö, ├«n hrisov apar men╚Ťionate ╚Öi unele activit─â╚Ťi practicate de locuitorii din zon─â precum ol─âritul sau apicultura.   

     ├Än ora╚Ö, descoperirile arheologice ofer─â o imagine de ansamblu a vie╚Ťii urbane Bucure╚Ötene, una dintre aceste descoperiri fiind un cuptor de ars oale de lut, cuptorul a fost descoperit ├«n curtea actualului spital Col╚Ťea. Din punct de vedere al structur─ârii sociale, locuitorii din principate se ├«mp─âr╚Ťeau ├«n urm─âtoarele categorii: ╚Ť─âranii dependen╚Ťi, ╚Ť─âranii liberi, me╚Öte╚Öugarii, negustorii ╚Öi clasa conduc─âtoare format─â din r├óndurile boierimii ╚Öi din membrii clerului bisericesc.

     Me╚Öte╚Öugarii reprezentau o parte foarte important─â a economiei urbane, ace╚Ötia fiind de cele mai multe ori at├ót produc─âtorii c├ót ╚Öi negustorii, bunurile fiind v├óndute in mod direct locuitorilor din t├órguri. Chiar ╚Öi ├«n ceste centre urbane se practica ╚Öi cre╚Öterea ╚Öi ├«ntre╚Ťinerea livezilor de fructe, gr─âdinilor ╚Öi a viilor de c─âtre locuitori pentru aprovizionarea direct─â cu alimente. Me╚Öte╚Öugarii din ora╚Öe ╚Öi t├órguri ├«╚Öi desf─â╚Öurau activitatea economic─â prin intermediul punctelor de desfacere a bunurilor produse, aceste puncte de desfacere cuprindeau pivni╚Ťe, pr─âv─âlii sau dughene. Punctele erau localizate ├«n partea central─â ╚Öi dens locuit─â a ora╚Öelor, fapt ce facilita dezvoltarea economic─â a zonei.

     Elita ora╚Öului medieval ╚Öi a ╚Ť─ârii era format─â din familia domnitorului, dreg─âtorii cur╚Ťii ╚Öi boierii ╚Ť─ârii, la ace╚Ötia ad─âug├óndu-se ╚Öi clerul bisericesc. Ace╚Ötia duceau o via╚Ť─â diferit─â fa╚Ť─â de restul locuitorilor ora╚Öului, folosindu-se de statutul, influen╚Ťa ╚Öi puterea lor financiar─â pentru achizi╚Ťionarea produselor de lux. Printre aceste obiecte se g─âsesc importurile vene╚Ťiene scumpe aduse prin intermediul negustorilor greci sau a celor din Ragusa. Bunurile de lux ale boierimii, dreg─âtorilor ╚Öi familiei boiere╚Öti includeau m─âtasea fin─â, stofele lucrate cu fir de aur, postavurile din occident, catifeaua neagr─â, bijuteriile scumpe ╚Öi paharele de cristal. Exporturile locale nu erau foarte pre╚Ťioase sau de calitate ridicat─â, adesea fiind produse alimentare de baz─â sau vite, piei de animale ╚Öi cear─â.

Clipboard02 jpg jpeg

     ├Än societatea medieval─â Rom├óneasc─â biserica era implicat─â ├«n aproape toate aspectele vie╚Ťii cotidiene, majoritatea locuitorilor celor dou─â principate fiind reprezentat─â de cre╚Ötinii de rit ortodox. Oamenii erau foarte credincio╚Öi ╚Öi observau cu stricte╚Ťe posturile religioase impuse de biserica ortodox─â. ├Än ora╚Öele ╚Öi t├órgurile principatelor existau ╚Öi foarte mul╚Ťi negustori str─âini de origine greac─â, rus─â, german─â, armean─â sau turc─â. Igiena locuitorilor era una destul de precar─â, at├ót pentru elite c├ót ╚Öi pentru locuitorii de r├ónd ai ora╚Öelor ╚Öi t├órgurilor. M─âsurile luate ├«n scopul igieniz─ârii sunt fie sporadice fie aproape inexistente, cele mai notabile m─âsuri erau cele luate ├«n timpul epidemiilor, datorit─â acestui lucru speran╚Ťa de via╚Ť─â a locuitorilor ╚Öi calitatea vie╚Ťii fiind foarte redus─â. Produc╚Ťia me╚Öte╚Öug─âreasc─â descoperit─â ├«n t├órguri precum T├órgul H├órl─âului

(Moldova) arat─â ocupa╚Ťiile omului medieval din ╚Ť─ârile Rom├óne, ├«n acest t├órg locuitorii ocup├óndu-se cu produc╚Ťia pietrelor de moar─â, pietrele erau folosite ├«n mori pentru zdrobirea cerealelor ╚Öi ob╚Ťinerea f─âinii. Arheologii au descoperit ╚Öi alte obiecte precum belciuge, lac─âte, chei, potcoave ╚Öi cuie folosite la potcovit, au fost descoperite ╚Öi ╚Öine de ro╚Ťi pentru care, aceste descoperiri form├óndu-ne o imagine cu privire la modul de via╚Ť─â al locuitorilor ╚Öi al activit─â╚Ťilor economice prezente.

     ├Än t├órgurile apropiate de b─âl╚Ťi sau r├óuri au fost g─âsite ╚Öi urme de pe╚Öte, acesta fiind pescuit ├«n cantit─â╚Ťi mari din b─âl╚Ťile din apropiere ╚Öi adus spre comercializare ├«n pie╚Ťele din t├órguri. Alte descoperiri arheologice includ oale, vase ╚Öi obiecte de cult precum potire ╚Öi anaforni╚Ťe. Datorit─â dezvolt─ârii economice accentuate a t├órgurilor ╚Öi ora╚Öelor, acestea erau principalele centre culturale ale ╚Ť─ârilor Rom├óne. Cultura era str├óns legat─â de activitatea cur╚Ťii domne╚Öti ╚Öi de cea a clerului bisericesc. Majoritatea popula╚Ťiei ora╚Öelor ╚Öi t├órgurilor era analfabeta sau semi-analfabet─â. Limba Rom├ón─â era limba vorbit─â de majoritatea popula╚Ťiei din ora╚Öe ╚Öi sate, ├«n timp ce limba slavon─â era limb─â liturgic─â ╚Öi limb─â de cancelarie, treptat, pierz├óndu-╚Öi statutul ├«n fa╚Ťa limbii Rom├óne ├«n timpul secolului al XVI-lea. Alfabetul folosit ├«n documentele or─â╚Öene╚Öti era cel chirilic.

     Majoritatea negustorilor, ├«n special cei sa╚Öi ╚Öi secui din Transilvania erau capabili s─â citeasc─â ╚Öi s─â scrie, ace╚Ötia trimiteau multe scrisori acas─â c─âtre rude ╚Öi familie. Cultura era ├«n mare parte orientat─â c─âtre mediul bisericesc ╚Öi studiile religioase. Statutul femeii ├«n ora╚Öul medieval Rom├ónesc era similar cu cel al femeii ├«n general ├«n perioada medieval─â, societatea medieval─â Rom├óneasca fiind una patriarhal─â. B─ârba╚Ťii de foarte multe ori exprimau direct faptul c─â femeia nu trebuie s─â aib─â drept la averea p─ârin╚Ťilor. Deseori ace╚Ötia considerau c─â nici descenden╚Ťii de gen masculin ai femeilor nu trebuie s─â aib─â drept de mo╚Ötenire asupra bunurilor p─ârin╚Ťilor. Situa╚Ťia se prezenta ├«ns─â ├«n mod diferit de foarte multe ori, familiile far─â mo╚Ötenitori de gen masculin ├«ncerc├ónd din r─âsputeri s─â-╚Öi impropiet─âreasc─â fiica sau fiicele.

     De multe ori ace╚Ötia se prezentau ├«n fa╚Ťa domnitorului pentru a primii acest drept de mo╚Ötenire. ├Än Bucure╚Öti, datorit─â dezvolt─ârii economice rapide din timpul secolului al XVI-lea, ├«ncep s─â-╚Öi fac─â apari╚Ťia cartiere noi construite ocupate de me┼čte┼čugari. ├Än zona numit─â Sf. Gheorghe existau cuptoarele fierarilor, ├«n Zona Col┼úea existau cuptoarele me┼čterilor olari, dat fiind ╚Öi descoperirea arheologic─â men╚Ťionat─â ├«n prima pagin─â, iar pe malurile r├óului D├ómbovi┼úa se stabilesc me╚Öterii t─âb─âcarii. ├Än partea nordic─â a Cur┼úii Domne┼čti se stabilesc cojocarii ╚Öi croitorii. Alte descoperiri arheologice din Bucure╚Öti arat─â existen╚Ťa gropilor de cereale. ├Än zon─â, oamenii se ocupau cu cre╚Öterea vitelor, vi╚Ťei de vie, pescuitului ╚Öi a culturilor de gr├óu, orz, mei, maz─âre ╚Öi fasole. Pentru ora╚Öul T├órgovi╚Öte exist─â descrieri ale c─âl─âtorilor str─âini, ├Än 1532 acesta este descris de Francesco della Valle drept

,,Un ora╚Ö nu prea mareÔÇÖÔÇÖ ,,a╚Öezat in ╚Öes ╚Öi ├«nconjurat de ziduri, CastelulÔÇŽin care locuie╚Öte domnul ╚Ť─ârii, e imprejmuit cu pari de stejar foarte gro╚ÖiÔÇÖÔÇÖ . Al╚Ťi me╚Öte╚Öugari men╚Ťionati ├«n surse sunt Casapii (m─âcelarii) ╚Öi br─âgarii. Me╚Öte╚Öugarii de art─â, giuvaergii, salbe de m─ârg─âritar, zlatarii si zugravii, b─ârbierii. Ace╚Ötia erau grupa╚Ťi pe profesii si locuiau ├«n diferite uli╚Ťe sau mahalale ale ora╚Öului. Propiet─â╚Ťile lor includeau casele unde locuiau, pr─âv─âliile unde i╚Öi desf─âceau bunurile ╚Öi pivni╚Ťele unde depozitau sau livezile si viile de unde i╚Öi luau alimentele, atelierul era adesea localizat in locuin╚Ťa personal─â.

Bibliografie

Bulat Nicolae. JUDEȚUL SOROCA: file de istorie. Editura ARC, 2000.

Georgescu Florian; Dan Berindei; Alexandru Cebuc; Istoria ora╚Öului Bucure╚Öti vol 1, : Muzeul de istorie a oras╠žului Bucure╚Öti, Bucure╚Öti, 1965.

Giurescu C. Constantin, T├«rguri sau ora╚Öe ╚Öi cet─â╚Ťi Moldovene din secolul al X-lea p├«n─â la mijlocul secolului al XVI-lea, editura Republicii Socialiste Romania, Bucure╚Öti, 1967.

Solcan ╚śarolta, Femeile din Moldova, Transilvania ╚Öi ╚Üara Rom├«neasc─â ├«n evul mediu, editura Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti, Bucure╚Öti, 2005.

Paul Cernavodeanu, Societatea feudala Romaneasca vazuta de calatori straini, editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucuresti, 1973