Cum s a realizat unificarea Italiei jpeg

Cum s-a realizat unificarea Italiei

Unificarea Italiei s-a ├«ncadrat ├«n procesul de constituire a na┼úiunilor europene moderne, finalizat cu apari┼úia a noi state na┼úionale unitare ┼či independente ├«n Europa Apusean─â (Belgia, Italia, Germania) ┼či ├«n Balcani (Grecia, Rom├ónia, Serbia, Bulgaria, Muntenegru, iar la ├«nceputul sec. al XX-lea-Albania). Unificarea ┼ú─ârii pentru poporul italian a avut o important─â istoric─â deosebit─â, gr─âbind dezvoltarea economic─â ┼či cultural─â, Italia transform├óndu-se ├«ntr-un stat modern. Astfel a fost suprimat─â domina┼úia austriac─â ┼či Italia a ├«ntregit r├óndurile marilor puteri europene. 

Lecţia 1848

Dup─â ├«nfr├óngerea lui Napoleon Bonaparte, Congresul de la Viena a ├«nlocuit harta simplificat─â a Italiei realizat─â de conduc─âtorul francez, cu o fragmentare ├«n ┼čapte state a teritoriului italian, f─âr─â nicio leg─âtur─â ├«ntre ele. Sudul peninsulei ┼či Sicilia formau Regatul Neapolelui, ├«n centru statele se ├«ntindeau la nord din Ramagna p├ón─â ├«n C├ómpia roman─â, t─âind ├«n dou─â peninsula. ├Än sf├ór┼čit, cea mai mare parte a regiunilor din nord se aflau ├«n raport de dependen┼ú─â fa┼ú─â de Austria.

Autoritatea Vienei se manifesta direct ├«n statul milanez ┼či ├«n Vene┼úia, care formau Regatul lombardo-vene┼úian, ┼či ├«n mod indirect asupra micilor state din jur, care intrau ├«n marele ducat al Toscanei ┼či ducatele de Parma ┼či Modena. Numai regatul de Piemont ┼či Sardinia sc─âpaser─â de controlul Habsburgilor. ├Än aceste condi┼úii ├«n preajma anului revolu┼úionar 1848 se dezvolt─â ├«n regatele din centru ┼či nordul spa┼úiul italian o mi┼čcare de unificare a acestui spa┼úiu denumit─â Rissorgimento.

Revolu┼úia de la 1848 cuprinde, poate inevitabil, ┼či spa┼úiul peninsular, ├«ns─â Austria de┼úinea suficiente resurse pentru a ├«n─âbu┼či visul italian de unificare. ├Änfr├óngerea regelui Piemontului, Carol Robert, ┼či victoria trupelor austriece aveau s─â am├óne realizarea unirii. ├Än timpul revolu┼úiei avea s─â se fac─â remarcat─â activitatea tot mai frecvent─â a publicistului Camillo Besso, conte de Cavour, care prin ziarul s─âu ÔÇ×RissorgimentoÔÇŁ avea s─â ├«nsufle┼úeasc─â lupta pentru unitate.

├Änfr├óngerea ┼či abdicarea lui Carol Albert, regele Piemontului, a creat o reac┼úie de bumerang ce se va ├«ntoarce, zece ani mai t├órziu, ├«mpotriva austriecilor. Noul rege al Piemontului, Victor Emmanuel al III-lea ├«┼či va preg─âti ┼úara pentru o nou─â cruciad─â de unificare, tr─âg├ónd ├«nv─â┼ú─âmintele din e┼čecurile anilor '48 ┼či '49.

Victor Emmanuel ├«l va numi, ├«n 1852, prim-ministru pe Cavour. Acesta va mobiliza resursele regatului Piemontului, pentru momentul ├«n care o nou─â confruntare cu austrieci va devenii inevitabil─â. Cavou va fortifica at├ót puterea militar─â a regatului, c├ót ┼či pe cea economic─â, atr─âg├ónd ├«n regat, to┼úi patrio┼úii italieni care visau la unirea Italiei.

Napoleon al III-lea ┼či unirea Italiei

Toate aceste preg─âtiri ar fi fost zadarnice f─âr─â o sus┼úinere a regelui francez Napoleon al III-lea. Str─âdaniile ┼či eforturile lui Cavour pentru a ├«l atrage pe Napoleon al III-lea de partea Piemontului, ├«mpotriva austriecilor au dat roade nesperate.

La 21 iulie 1958, Cavour se ├«nt├ólne┼čte cu Napoleon al III-lea la Plombieres. Regele francez ├«i promite prim-ministrului piemontez, 200.000 de oameni pentru a-i alunga pe austrieci din peninsul─â, anexarea la Piemont a Lombardiei ┼či a Vene┼úiei, ce ├«l va plasa pe Victor Emmanuel ├«n fruntea unui mare regat al Italiei de Nord, iar restul Italiei va fi ├«mp─âr┼úit ├«ntre trei state (statul papal, regatul Italiei centrale ┼či regatul Neapolelui) grupate ├«mpreun─â cu primul ├«ntr-o confedera┼úie italian─â condus─â de Pap─â. ├Än schimbul serviciilor sale, Fran┼úa va primii Nisa ┼či Savoia. Se mai pl─ânuie┼čte ┼či un proiect de c─âs─âtorie ├«ntre prin┼úul Napoleon, veri┼čor al ├«mp─âratului, ┼či prin┼úesa Clotilda, fiica lui Victor Emmanuel. De┼či aceast─â ├«n┼úelegere nu ├«l mul┼úume┼čte deplin pe Cavour, o accept─â consider├ónd-o un pas ├«nainte, chiar dac─â autoritatea papal─â, sub care se vor reunii toate regatele, ├«l deranja.

R─âzboiul

├Änceputul anului 1859 este marcat de tensiuni tot mai mari ├«ntre Piemont ┼či Austria. Dup─â nunta convenit─â la Plombieres (30 ianuarie 1859), Piemontul ┼či Austria ordon─â mobilizare general─â. Austria dorea s─â ├«n─âbu┼če ├«n fa┼č─â orice ├«ncercare a Piemontului de a distruge ordinea statal─â din peninsul─â. Trupele franceze conduse chiar de Napoleon al III-lea vor debarca urgent la Genova. Lor li se vor ad─âuga trupele piemonteze. Vor urma luptele de la Montbello (20 mai), Palestro (30-31 mai), dar decisiv─â va fi victoria franco-sarzilor de la Magenta din 4 iunie 1859, victorie ce le va deschide calea lui Napoleon al III-lea ┼či Victor Emmanuel spre Milano.

Unirea Italiei 0 jpg jpeg

Urmeaz─â la 24 iunie, b─ât─âlia din jurul colinei Solferino, ce se termin─â printr-un m─âcel ├«ngrozitor. De┼či victorios, Napoleon al III-lea, zdruncinat de pierderile suferite, propune austriecilor un armisti┼úiu care se va ├«ncheia la 9 iulie la Villfranca, spre stupefac┼úia italienilor.

Acordul preliminar de la Villafranca, confirmat cur├ónd de tratatul de la Zurich, restabile┼čte pacea ├«n condi┼úii mult diferite de cele pe care Cavour le considera deja nesatisf─âc─âtoare dup─â ├«ntrevederea de la Plombieres. Austria ├«i remite Fran┼úei, Lombardia iar aceasta o retrocedeaz─â Piemontului, dar Vene┼úia r─âm├óne austriac─â. Prin┼úii din Italia central─â ┼či papa vor fi repu┼či ├«n drepturi. 

Este momentul ├«n care ├«n micile ducate din centrul Italiei se produc o serie de revolte. ÔÇ×R─âscula┼úiiÔÇŁ ob┼úin puterea ┼či cer unirea cu Piemontului. ├Än prim─âvara lui 1860, printr-o serie de plebiscite, se vor alipi la Piemont, regatul Toscanei, Parmei, Modenei ┼či a Romagniei.

Pentru a termina ac┼úiunea de unificare, Victor Emmanuel al III-lea trebuia s─â mai ÔÇ×alungeÔÇŁ trei suverani instala┼úi solid pe tronurile lor:regele Neapolelui, Papa ┼či ├«mp─âratul Austriei, st─âp├ón al Vene┼úiei.

Giuseppe Garibaldi ┼či "cei o mie"

├Än acest punct critic al unific─ârii Italiei, un fost general al Republicii romane, Giuseppe Garibaldi, va scrie istorie. ├Än prim─âvara lui 1860, ├«ncurajat de emigran┼úi sicilieni, recruteaz─â o mic─â armat─â de voluntari numit─â ÔÇ×Cei o mieÔÇŁ (├«n realitatea era format─â din ceva mai mult de 1200 de oameni), pe care o ├«mbrac─â ├«n c─âm─â┼či ro┼čii ┼či o adun─â la Genova.

La 11 mai, ÔÇ×c─âm─â┼čile ro┼čiiÔÇŁ debarc─â la Marsala, ├«n Scillia, ├«nfr├óng trupele lui Francisc al II-lea ┼či ocup─â Palermo iar Garibaldi se proclam─â dictator al Sciliei ├«n numele lui Victor Emmanuel. Trei luni mai t├órziu, Garibaldi trece cu ÔÇ×c─âm─â┼čile ro┼čiiÔÇŁpe continent ┼či ocup─â Neapole, devenind ÔÇ×dictator al celor Dou─â SiciliiÔÇŁ. Garibaldi decide s─â ├«┼či continue mar┼čul cu direc┼úia Roma, dar Victor Emmanuel ├«i blocheaz─â ini┼úiativa ┼či anexeaz─â provinciile cucerite de acesta, apoi intr─â ┼či ocup─â ducatele r─âmase libere din jurul Romei.

La 18 martie 1861, Victor Emmanuel al III-lea proclam─â regatul Italiei. Pentru a fi des─âv├ór┼čit─â, Italiei ├«i mai lipsesc Vene┼úia, r─âmas─â sub st─âp├ónirea Austriei, ├«mpotriva c─âreia un nou r─âzboi pare imposibil, ┼či Roma, protejat─â de Napoleon al III-lea, aflat la apogeul domniei sale.

  • Scurt─â cronologie1821:Revolta din Piemont. Liderul mi┼čc─ârii revolu┼úionare a fost Santorre di Santarosa, care a vrut s─â elimine austriecii ┼či s─â unifice Italia sub Casa de Savoya1821: Sentimentul revolu┼úionar ├«n favoarea unei Italii unificate a ├«nceput s─â renasc─â ┼či o serie de insurec┼úii au a┼čezat fundalul pentru un singur stat de-a lungul Peninsulei Italice.1831: Revolta din Modenaa-├«n─âbu┼čit─â de trupele austriece            Revolt─â ├«n Statele Papale-├«n─âbu┼čit─â de trupele austriece ┼či de cele ale Papei1832   Giuseppe Mazzini a fondat " T├ón─âra ItalieÔÇŁ1846:Pius al IX-lea a fost numit Pap─â1848:12 ianauarie-Revolu┼úia  din Palermo;10 februarie:Ferdinand  al II-lea a acordat o constitu┼úie Neapolelui4 martie:Carol Albert a acordat Piemontului o constitu┼úie14 martie:Pius IX  a acordat o constitu┼úie Statelor Papale, rezerv├óndu-┼či dreptul de veto ├«n Colegiul Cardinalilor 22 martie:Vene┼úia s-a proclamat republic─â 1849: Carol Albert a abdicat ├«n favoarea lui Victor Emmanuel al II-lea;           Austriecii au preluat Floren┼úa          Vene┼úia s-a predat Austriei1850-1854:Giuseppe Garibladi a fost exilat, 1852:Cavour a fost numit prim-ministru al Piemontului            Napoleon al III-lea a devenit ├Ämp─ârat al Fran┼úei1854:Piemontul a trimis trupe pentru a ajuta Fran┼úa ┼či Marea Britanie ├«n R─âzboiul Crimeii1856:Congresul de la Paris           ├Änt├ólnirea dintre Cavour ┼či Napoleon al III-lea  de la Plombi├Ęres1859:. R─âzboiul Fran┼úei ┼či Piemontului ├«mpotriva Austriei  4 iunie:Succes al armatelor Fran┼úei ┼či Piemontului ├«n fa┼úa celei austriece 10 noiembrie:Tratatul de la Zurich  a ├«ncheiat pentru o vreme conflictul din nordul ItalieiToscana, Parma ┼či Modena doreau anexarea la Piemont1860:20 Martie:Piemontul a anexat statele din centrul Italiei ced├ónd Nisa ┼či Savoya francezilor. Insurec┼úia din Sicilia. Victoria de la Calafitimi-Garibaldi a preluat controlul insulei pentru trei luniSeptembrie 1860Trupele piemonteze au invadat Statele Papale-Victoria de la CasteldifardoOctombrie-├Änt├ólnirea dintre Garibaldi ┼či Victor Emanuel al II-lea de la Teano. Garibaldi a predat regelui cuceririle sale.1861:  Camilo Cavour a murit.Sicilia si Napoli au votat pentru alipirea la Regatul Italiei. Proclamarea Regatului Italiei1862:  Garibaldi a condus expedi┼úia pentru cucerirea RomeiÔÇô ÔÇś Roma o morteÔÇÖ. Expedi┼úia a fost un e┼čec1866: Razboiul prusaco-austriac.24 iunie:trupele italiene au fost infrante la Custoza26 iulie:armistitiu austro-prusac12 august:Italia a incheiat razboiul cu Austria dupa armistitiul din 26 iulie12 octombrie:├Ämp─âratul Franz Joseph a cedat Vene┼úia lui Napoleon al III-lea ca r─âsplat─â pentru c─â nu a intervenit ├«n r─âzboi. Napoleon al III-lea a cedat, la r├óndul s─âu, Vene┼úia Italiei. 1867: A doua ├«ncercare a lui Garibaldi de a cuceri Roma oprit─â de c─âtre francezi.1870:  Trupele italiene au ocupat Roma ├«n urma abandon─ârii acesteia de c─âtre francezi.1871 :Roma a devenit capitala Regatului.1872:10 martie:moartea lui Mazzini