Rămășițele unei tabere militare romane, descoperite în Munții Pirinei
Cercetători de la Universitatea Autonomă din Barcelona (UAB) au descoperit rămășițele unei tabere romane asociate cu reprimarea revoltei ceretanilor (un trib antic care trăia în nord-estul Peninsulei Iberice, în Munții Pirinei, înainte de ocupația romană), care a avut loc în Cerdanya în anul 39 î.Hr.
Cercetarea, bazată pe prospecțiuni arheologice și pe distribuția spațială a materialelor recuperate, oferă noi dovezi care plasează aceste evenimente violente în teritoriul ancestral al ceretanilor. Descoperirea contribuie la redefinirea interpretării istorice a cuceririi romane a Cataloniei, reprezentând ceea ce pare a fi ultimul episod militar cunoscut al acestui conflict, informează un comunicat al UAB.
Cucerirea romană a Peninsulei Iberice nu a fost nici un proces scurt, nici unul pașnic. În cazul teritoriului care astăzi corespunde Cataloniei, la aproape două secole după sosirea romanilor la Emporion, în anul 218 î.Hr., ceretanii (populația originară din Cerdanya) continuau să reprezinte un focar de rezistență.
În jurul anului 39 î.Hr., istoricul Cassius Dio consemnează o revoltă a ceretanilor împotriva trupelor romane, care au căzut într-o ambuscadă și au fost nevoite să se retragă. Guvernatorul provinciei Hispania Citerior, Gnaeus Domitius Calvinus, și-a pedepsit soldații pentru retragere și, ulterior, a înăbușit rapid și decisiv răscoala ceretanilor.
În aprilie 2024 o echipă a UAB a efectuat, alături de mai mulți cercetători locali, o prospecțiune sistematică în zona împădurită care domină traseul de la Collet de Jovell (Urús, Cerdanya). Intervenția a dus la recuperarea unui ansamblu de materiale arheologice de o importanță deosebită.
Toate obiectele descoperite au fost inventariate, marcate cu coduri de identificare și localizate spațial cu ajutorul GPS-ului, ceea ce a permis integrarea lor ulterioară într-o bază de date cartografică (GIS).
Materialele recuperate, inclusiv clavi caligae (ținte de fier provenite de la sandalele legionarilor romani) și alte obiecte de echipament militar (militaria), precum proiectile de praștie, fibule, monede etc., datează situl în a doua jumătate a secolului I î.Hr.
Totuși, descoperirea a două proiectile de praștie inscripționate a permis o datare mult mai precisă. Cercetătorii atribuie inscripția păstrată pe două dintre aceste proiectile — CN(eus) D(omitius) — lui Gnaeus Domitius Calvinus, reprezentantul lui Augustus în provincia Hispania Citerior în anul 39 î.Hr. și comandantul trupelor care au luptat împotriva ceretanilor. Principala ipoteză a echipei este că situl corespunde unei tabere militare romane legate de luptele din timpul acestui episod, amplasată într-un punct strategic de acces către câmpia Cerdanyei.
Până în prezent, această revoltă fusese localizată în mod tradițional într-o zonă mai vestică a Munților Pirinei. Însă identificarea sitului de la Collet de Jovell readuce aceste evenimente în teritoriul originar al ceretanilor.
Descoperirea reprezintă, astfel, ultimul episod cunoscut al conflictului dintre populațiile indigene de pe teritoriul actual al Cataloniei și trupele romane, un conflict care s-a încheiat prin abandonarea pe scară largă a așezărilor ceretanilor, victime ale unei represiuni severe care a dus la destrămarea structurilor lor indigene.
Foto sus: Proiectile de praștie inscripționate, descoperite în în Munții Pirinei (© Universitat Autònoma de Barcelona)
Mai multe pentru tine...
