Descoperire intersantă într-un cartier al Vienei: 129 de oameni omorâți în epoca romană. Nu se stie de ce
Sub un teren de fotbal din cartierul Simmering al Vienei, arheologii au găsit rămășițele a cel puțin 129 de oameni. Nu erau înmormântați după un ritual ordonat, iar pe schelete se păstrau urmele unei violențe ieșite din comun: lovituri produse de arme tăioase, obiecte contondente și proiectile. Într-un caz, un vârf de lance se afla încă în zona bazinului, relateaza turismistoric.ro
Descoperirea nu este din această vară. Groapa comună a fost identificată în octombrie 2024, iar primele rezultate au fost publicate în 2025. Actualitatea vine din continuarea analizelor asupra indivizilor și din încercarea cercetătorilor de a explica un episod violent care nu poate fi asociat, deocamdată, cu certitudine unei bătălii cunoscute din izvoarele scrise. Studiul arheologic datează ansamblul în secolele I–II d.Hr. și leagă echipamentul recuperat de mediul militar roman.
O groapă comună la marginea Vindobonei
Viena romană purta numele Vindobona. Așezarea și tabăra militară făceau parte din sistemul defensiv al frontierei dunărene. Groapa din Simmering schimbă însă perspectiva de la fortificații și inscripții către efectele fizice ale războiului.
Studiul publicat în Archaeologia Austriaca descrie 129 de bărbați depuși fără o orientare sau o poziționare sistematică. Numeroase schelete prezintă traumatisme produse în jurul momentului morții. Nu avem, așadar, un cimitir militar obișnuit. Felul în care au fost depuse corpurile sugerează gestionarea rapidă a unui număr mare de morți după un episod de violență.
Rănile spun mai mult decât mormântul
Unul dintre aspectele neobișnuite este varietatea traumatismelor. Cercetătorii au identificat leziuni provocate de proiectile, arme tăioase și lovituri contondente. Unele răni sunt concentrate în zona pelvisului, iar într-un schelet s-a păstrat chiar vârful unei lănci.
Aceste elemente fac foarte probabil un context de luptă. Dar de aici până la identificarea unei anumite armate sau bătălii mai există o distanță.
Echipamentul descoperit îi asociază pe morți cu mediul militar roman, însă autorii studiului precizează că fundalul istoric exact al evenimentului rămâne de stabilit.
De unde veneau oamenii
Analizele genetice preliminare adaugă o piesă importantă. ADN-ul analizat până acum indică origini geografice diverse, compatibile cu populații din Peninsula Italică, nordul și estul Europei și estul Mediteranei.
Pentru armata romană, o asemenea diversitate nu ar fi surprinzătoare. Imperiul deplasa militari pe distanțe enorme, iar unitățile staționate la Dunăre puteau include oameni născuți la mii de kilometri distanță. Totuși, genetica nu poate spune singură de ce se aflau acești oameni împreună sau de ce au murit.
O bătălie absentă din cronici?
Una dintre ipotezele discutate este existența unei confruntări necunoscute în apropierea Vindobonei.
Cronologia permite raportarea descoperirii la perioade de tensiune de pe frontiera dunăreană, inclusiv confruntările Romei cu populațiile germanice. Dar cercetătorii nu au identificat încă un eveniment istoric precis care să explice groapa. Aici se află adevărata miză a descoperirii.
Istoria militară romană nu este alcătuită numai din campaniile descrise de autorii antici. Multe confruntări locale nu au fost consemnate, iar alte texte s-au pierdut.
Uneori, arhiva unei lupte nu este o cronică. Este formată din 129 de schelete, arme și răni păstrate în păm
Mai multe pentru tine...
