Peste 2.600 de monede de argint au stat ascunse 600 de ani. În Evul Mediu valorau cât două case
Cineva a săpat o groapă puțin adâncă, a așezat în ea un vas de ceramică și a acoperit totul cu pământ. Înăuntru se aflau peste 2.600 de monede de argint, o avere suficient de mare încât proprietarul să fi avut toate motivele să țină secret locul.
Se întâmpla în prima jumătate a secolului al XV-lea, în Kolomna, unul dintre cele mai importante orașe ale Marelui Cnezat al Moscovei. Cel care a ascuns banii nu s-a mai întors după ei, relateaza turismistoric.ro
Aproape șase secole mai târziu, în vara anului 2026, arheologii care efectuau săpături preventive în centrul istoric al orașului au găsit vasul aproape așa cum fusese lăsat. În interior se aflau peste 2.600 de monede de argint, majoritatea emise în vremea marilor cneji Vasili I Dmitrievici și Vasili al II-lea. Institutul de Arheologie al Academiei Ruse de Științe consideră descoperirea cel mai mare ansamblu monetar cunoscut din prima jumătate a secolului al XV-lea ajuns integral în mâinile cercetătorilor.
Pentru arheologi, valoarea lui nu stă însă în cantitatea de argint.
Vasul a păstrat laolaltă banii pe care cineva îi adunase și îi ascunsese într-un anumit moment. Tocmai de aceea, cele 2.600 de monede pot arăta ce bani circulau efectiv într-un mare oraș medieval rus în urmă cu aproximativ 600 de ani.
Un mic vas îngropat lângă centrul fortificat al orașului
Tezaurul a fost descoperit în timpul unor săpături arheologice de salvare desfășurate de expediția pentru regiunea Moscovei a Institutului de Arheologie al Academiei Ruse de Științe.
Locul se afla în vechiul posad al Kolomnei, adică zona locuită și comercială dezvoltată în apropierea centrului fortificat. Vasul fusese introdus într-o groapă puțin adâncă, săpată direct în sol. Era un mic recipient ceramic, decorat cu angobă, în care încăpeau cele peste 2.600 de monede.
În secolele XIV-XV, Kolomna avea o poziție importantă în lumea controlată de principii Moscovei. Cercetătorii ruși o descriu drept al doilea oraș ca importanță al principatului, după Moscova, și o proprietate aflată direct în domeniul marelui cneaz. Acest statut poate explica și compoziția tezaurului: monedele marilor cneji domină aproape complet, în timp ce emisiunile principilor locali din alte teritorii sunt foarte puține.
Este un detaliu important. În Rusia medievală a începutului de secol XV nu exista încă sistemul monetar uniform pe care îl asociem cu statul rus de mai târziu. Diferite principate puteau emite propriile monede, iar greutatea și tipurile acestora nu erau întotdeauna identice. Procesul de uniformizare monetară avea să se accentueze pe măsură ce Moscova își extindea controlul asupra celorlalte teritorii.
Tezaurul din Kolomna surprinde această lume exact în timpul transformării ei.
2.600 de monede însemnau aproximativ 13 ruble
Monedele sunt în principal dengi, mici piese de argint folosite în teritoriile Rusiei medievale încă din a doua jumătate a secolului al XIV-lea.
În sistemul moscovit al epocii, aproximativ 200 de dengi reprezentau o rublă de calcul. Cele peste 2.600 de monede găsite la Kolomna valorau, potrivit specialiștilor ruși, aproximativ 13 ruble. Rubla nu era încă moneda mare de argint pe care o cunoaștem din epocile următoare, ci în primul rând o unitate de calcul.
Treisprezece ruble înseamnă foarte puțin pentru un cititor de astăzi. În Kolomna secolului al XV-lea era însă o avere.
Institutul de Arheologie estimează că pentru această sumă puteau fi cumpărate două case în oraș. O altă comparație făcută de cercetători este și mai sugestivă: un cal putea costa în jur de o rublă, astfel încât aceeași avere putea cumpăra un mic grup de cai. Asta schimbă și imaginea celui care a îngropat vasul.
Probabil nu avem de-a face cu economiile obișnuite ale unui locuitor modest. Arheologii cred că proprietarul putea fi un om aflat în serviciul marelui cneaz, un funcționar cu o poziție importantă sau un negustor prosper. Identitatea sa nu este cunoscută și, în lipsa altor dovezi, nu poate fi restrânsă mai mult de atât.
Banii lui Vasili I și Vasili al II-lea
Cele mai multe monede provin din timpul lui Vasili I Dmitrievici, mare cneaz al Moscovei între 1389 și 1425, și al fiului său Vasili al II-lea Vasilyevici, supranumit mai târziu „cel Orb”, care a domnit între 1425 și 1462.
Era o perioadă complicată în istoria Moscovei.
Principatul se afla într-un proces de extindere și consolidare, continuând politica generațiilor precedente. În deceniile următoare, domnia lui Vasili al II-lea avea să fie marcată de un lung conflict dinastic cu unchiul și verii săi, parte a luptei pentru succesiune și pentru controlul asupra Moscovei.
Tezaurul pare să fi fost ascuns chiar la începutul acestei perioade.
Cele mai noi monede identificate de specialiști sunt emisiuni ale lui Vasili al II-lea din a doua jumătate a anilor 1420. Ele oferă arheologilor ceea ce în numismatică funcționează ca un termen după care tezaurul nu putea fi îngropat: proprietarul nu îl putea ascunde înainte ca cea mai nouă dintre monedele sale să fi fost bătută. De aici începe misterul.
Monedele cu pasărea în zbor
Printre cele 2.600 de piese se află numeroase monede produse chiar la Kolomna în ultimii ani ai domniei lui Vasili I. Unele poartă imaginea unei păsări în zbor.
Pentru specialiști, acestea sunt printre cele mai interesante obiecte ale descoperirii, deoarece asemenea monede apar foarte rar în tezaure găsite în alte regiuni. Unele dintre exemplarele descoperite la Kolomna nu sunt reprezentate nici măcar în marile colecții numismatice rusești.
Aici tezaurul devine mult mai valoros pentru cercetare decât ar sugera simpla cantitate de argint.
Monedele medievale erau bătute cu matrițe gravate manual. Două matrițe destinate aceluiași tip de monedă puteau avea diferențe foarte mici: o linie, forma unei litere, o aripă desenată puțin altfel sau amplasarea unui element al imaginii.
Numismații pot identifica aceste particularități și pot reconstitui legăturile dintre matrițe, stabilind în ce ordine au fost folosite și cum s-a desfășurat producția monetară.
În tezaurul de la Kolomna au fost deja identificate peste 350 de exemplare aparținând unor variante care nu fuseseră cunoscute anterior. Cantitatea mare de monede locale, provenite din zeci de perechi de matrițe, le permite cercetătorilor să urmărească producția monetară a orașului pe o perioadă de cel puțin 15 ani.
Este unul dintre motivele pentru care Institutul de Arheologie insistă asupra faptului că tezaurul a fost găsit intact.
De ce contează faptul că nimeni nu a ajuns la el înaintea arheologilor
Un tezaur de monede poate fi spectaculos chiar și atunci când este găsit întâmplător. Din perspectiva cercetării, însă, există o diferență uriașă între un vas descoperit într-o săpătură arheologică și câteva sute de monede care apar treptat pe piața antichităților.
În cazul multor tezaure medievale cunoscute anterior, descoperitorii au păstrat, vândut sau împărțit monedele înainte ca specialiștii să le poată analiza. În acel moment se pierde informația esențială: nu mai știm cu certitudine câte monede au fost inițial, în ce proporții apăreau diferitele emisiuni și dacă piesele ajunse la muzeu reprezintă cu adevărat structura depozitului original. La Kolomna, situația este diferită.
Potrivit cercetătorilor ruși, nicio monedă din vas nu s-a dispersat înaintea începerii studiului. Întregul ansamblu poate fi cercetat ca o unitate. Pentru numismați, asta înseamnă posibilitatea de a reconstrui mult mai precis circulația banilor în oraș în momentul în care proprietarul și-a ascuns averea.
Un asemenea tezaur este, într-un fel, o fotografie economică făcută într-o singură zi din secolul al XV-lea.
A murit proprietarul în timpul unei epidemii?
Este partea poveștii care a atras cel mai mult atenția presei, dar și cea care trebuie tratată cu cea mai mare prudență.
Cercetătorii nu știu cine a îngropat vasul și nici de ce nu s-a întors după el. Cele mai recente monede datează din a doua jumătate a anilor 1420. În aceeași perioadă, între 1425 și 1427, sursele istorice consemnează un val epidemic care a afectat mai multe orașe ale Rusiei medievale. Coincidența cronologică i-a făcut pe arheologi să propună o posibilitate: proprietarul tezaurului ar fi putut muri în timpul epidemiei, iar ascunzătoarea să fi rămas necunoscută familiei sau apropiaților săi. Este însă numai o ipoteză.
La fel de bine, banii ar fi putut fi ascunși din cauza unui conflict, a unei călătorii, a nesiguranței politice sau dintr-un motiv personal despre care arheologia nu mai poate spune nimic după șase secole. Singurul lucru pe care monedele îl stabilesc cu destulă precizie este perioada în care vasul a fost ascuns.
Destinul proprietarului rămâne necunoscut. O avere dispărută din circulație pentru șase secole
Putem presupune că omul care a pus banii în vas intenționa să îi recupereze. Ascunderea averii în pământ era una dintre puținele soluții disponibile într-o lume fără bănci moderne, seifuri și sisteme de protecție a depozitelor. Important era ca nimeni să nu vadă locul.
În cazul proprietarului din Kolomna, secretul a funcționat poate prea bine. Vasul a rămas acolo în timp ce orașul se schimba, conducătorii mureau, principatul Moscovei se extindea, sistemul monetar era reformat, iar vechea denga își pierdea treptat locul în economia rusă.
Copeica avea să apară ca parte a reformei monetare din anii 1530, la mai bine de un secol după primele monede din tezaur, iar rubla avea să treacă prin alte transformări înainte de a deveni moneda propriu-zisă familiară epocilor moderne.
Proprietarul celor 13 ruble nu a mai văzut toate acestea. Banii săi au rămas într-un mic vas de ceramică.
Două case, câțiva cai și o întrebare fără răspuns
După aproape 600 de ani, tentația este să privim tezaurul prin valoarea metalului. Pentru oamenii care l-au ascuns, argintul avea însă o valoare mult mai concretă.
Două case în Kolomna. Sau un mic grup de cai. O avere suficientă pentru ca proprietarul să sape o groapă și să creadă că cel mai sigur loc pentru bani era sub pământ.
Nu știm cum se numea, unde locuia sau de unde strânsese cele peste 2.600 de monede. Cercetătorii pot reconstrui matrițele cu care au fost bătute, pot stabili ce emisiuni circulau în oraș și pot aproxima momentul în care vasul a fost ascuns.
Există însă un lucru pe care cele 2.600 de monede nu îl pot spune. De ce omul care le-a îngropat nu s-a mai întors niciodată după ele.
Tezaurul urmează să fie studiat în continuare, iar autoritățile locale și cercetătorii au anunțat intenția ca, după finalizarea analizelor, descoperirea să ajungă în colecția Muzeului-Rezervație de Stat Kolomna-Zaraisk.
Mai multe pentru tine...
