Berea, în istoria modernă a românilor: între Caragiale și Rebreanu jpeg

Berea, în istoria modernă a românilor: între Caragiale și Rebreanu

Berea ╚Öi ber─âria reprezint─â contextul necesar pentru lumea Momentelor lui Caragiale (1901), care nu pot fi concepute ├«n afara acestui perimetru al conversa╚Ťiei; cunoscut─â a╚Öadar de mai mult─â vreme pe teritoriul ╚Ü─ârilor Rom├óne, berea intr─â ├«ntr-o etap─â industrial-popular─â ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea, c├ónd se deschid fabrici ╚Öi ber─ârii cu principii moderne; coroborat─â cu dezastrul provocat de filoxer─â (parazitul vi╚Ťei-de-vie care a distrus to╚Ťi buta╚Öii autohtoni), pia╚Ťa b─âuturilor se redimensioneaz─â, berea ocup├ónd un loc mai important ├«n aceast─â vreme, pe m─âsur─â ce societatea rom├óneasc─â se moderniza, sub influen╚Ťa micii burghezii, clasa cea mai dinamic─â a momentului.

Astfel, ber─âria este un loc important pe scara social─â; personajele lui Rebreanu din romanul Ion (publicat ├«n 1920, dar redactat ├«ncep├ónd cu 1911-1912) sunt gr─âitoare: Laura Herdelea, fata de ├«nv─â╚Ť─âtor, ╚Öi George Pintea, viitor preot, reprezentan╚Ťi ai micii intelectualit─â╚Ťi ardelene, fac petrecerea de nunt─â la ÔÇ×ber─âria Rahova, ├«n sala de la etaj pe care berarul o ├«mpodobise feeric ╚Öi unde se adun─â toat─â domnimea din Armadia ╚Öi ├«mprejurimiÔÇŁ. Ac╚Ťiunea ÔÇô e drept, plasat─â ├«n Ardeal, dar romanul este scris la Bucure╚Öti (unde se refugiase de prin 1908 Rebreanu), numele ber─âriei fiind foarte... neardelenesc: Rahova (sau Grivi╚Ťa, numele unei alte ber─ârii din roman) ÔÇô numele unor redute cucerite ├«n R─âzboiul de Independen╚Ť─â, r─âsp├óndit ├«n sud, dar mai degrab─â neobi╚Önuite pentru Transilvania.

Caragiale are ├«n vedere exact acest tip de local, frecventat de mici intelectuali, de func╚Ťionari, studen╚Ťime ÔÇô o adev─ârat─â lume nou─â, destul de unitar─â ├«n spa╚Ťiul rom├ónesc, unde chiar scriitorul s-a portretizat ├«n calitate de umil ascult─âtor ├«n mai multe schi╚Ťe, not├ónd aparent obiectiv replicile auzite, portretiz├ónd sumar ╚Öi cre├ónd, astfel, o ├«ntreag─â oper─â. Este altceva dec├ót contextul din O scrisoare pierdut─â (1884), cu faimoasa replic─â a Cet─â╚Ťeanului turmentat, ├«n care se poveste╚Öte cum Ca╚Ťavencu i-a subtilizat scrisoarea cu pricina, unde berea era ├«nc─â un ingredient printre altele, poate ├«n tradi╚Ťia men╚Ťionat─â de Miron Costin, de amestec al b─âuturilor: ÔÇ×ne-am ab─âtut pe la o ╚Ťuic─â... una-dou─â-trei... pe urm─â d─â-i cu bere, d─â-i cu vin, d─â-i cu vin, d─â-i cu bere... A f─âcut cinste d. Nae... l-am b─âut... oo! l-am b─âut!ÔÇŁ(act I, scena 7)ÔÇŁ.

Noua lume caragialian─â este o lume ce tr─âie╚Öte sub semnul r─âgazului, o lume unde se discut─â politic─â ÔÇô iar romanul lui Rebreanu ofer─â o perspectiv─â elocvent─â asupra acesteia, de multe ori ├«nv─â╚Ť─âtorul Herdelea discut├ónd la masa de ber─ârie problema na╚Ťional─â, greut─â╚Ťile ╚Öi asperit─â╚Ťile meseriei, at├ót cu fiul s─âu, idealistul Titu, c├ót ╚Öi cu al╚Ťi mici intelectuali, notari, avoca╚Ťi, dasc─âli, dar ╚Öi ÔÇô lucru semnificativ ÔÇô cu p─ârin╚Ťii sau cu fiii ╚Öi fiicele lor: ber─âria este a╚Öadar un loc deschis, pentru orice gen, frecventat de lume cu oarece ╚Ötaif, mici t├órgove╚Ťi ╚Öi t├órgove╚Ťe.

Tipul acesta de lume este concurat de o serie de reprezent─âri machiste ale berii, a╚Öa cum arat─â romane de la un alt pol valoric, precum Misterele Ploiesciului de un Demetru Gr. Georgian (1892), unde o confrerie alc─âtuit─â din tineri precum Be╚Ťivenschi, Berescu sau Vinevschi ori ╚Üuicanovici pariaz─â pe un ÔÇ×butoi de bereÔÇŁ c─â o vor seduce pe Amelie, cea mai faimoas─â artist─â care popose╚Öte ├«n urbe; iar la ÔÇ×caf├ę c├ónt├ónd─âÔÇŁ (traducere a fran╚Ťuzescului ÔÇ×caf├ę chantantÔÇŁ!), ÔÇ×berea este excelent─âÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×se face haz cu femeile la b─âutur─âÔÇŁ. ├Än aceea╚Öi serie ar putea fi ├«ncadrat ╚Öi Dan, eroul romanului lui Al. Vlahu╚Ť─â (1894), inadaptatul care frecventeaz─â o serie de medii studen╚Ťe╚Öti, unde ÔÇ×unii beau bere, neobi╚Önui╚Ťi cu ceaiulÔÇŁ, unde gazetele se proiecteaz─â prin ÔÇ×cumetrii p├ón─â ├«n zoriÔÇŁ la ÔÇ×Carul cu bereÔÇŁ, iar redac╚Ťiile unde se fac corecturi au mese acoperite cu ÔÇ×postav verde p─âtat de cerneal─â, pe care se cuno╚Öteau urmele halbelor de bereÔÇŁ.

Dar ├«n timp ce la Rebreanu ber─âria preia o parte de identitate na╚Ťional─â prin numele electrizante pentru societatea rom├óneasc─â a sf├ór╚Öitului de secol XIX ╚Öi ├«nceput de XX (Rahova, Grivi╚Ťa), la Caragiale numele ber─âriei intr─â ├«ntr-un complex proces publicitar, pentru c─â este vorba de localurile sale, conduse de scriitor, Cooperativa sau Gambrinus. Astfel, nu doar Moftul rom├ón (seria a II-a) face publicitate tradi╚Ťional─â localului Cooperativa sau Gambrinus, ci ╚Öi faimosul volum de Momente (1901), unde multe personaje trec pe la aceste localuri, se ├«nt├ólnesc aici sau converseaz─â.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Abecedarul Berii dup─â CaragialeÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 37 al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 23 decembrie 2021 - 25 martie 2022, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

HS 37 jpg jpeg