Rămășițele regelui Matia Corvin, descoperite în Ungaria?

Rămășițele lui Matia Corvin, unul dintre cei mai emblematici regi ai Ungariei, ar fi fost descoperite la un sit memorial național din Székesfehérvár.

Potrivit Archeology News, craniul etichetat „individ I/10”, excavat în 2002 de pe locul fostei Bazilici a Fecioarei Maria, ar aparține regelui Matia Corvin. Bazilica, cândva locul de încoronare și înmormântare al regilor maghiari medievali, a fost distrusă la începutul secolului al XIX-lea, după secole de neglijare și deteriorare, inclusiv de către otomani.

În 2024, Gábor Emese de la Centrul de Cercetare Gyula László a creat o serie de reconstituiri grafice pornind de la craniile găsite la bazilică. Un craniu a ieșit în evidență. Structura facială a individului I/10 avea o asemănare stranie cu craniul lui Ioan Corvin - fiul nelegitim, dar recunoscut al lui Matei - ale cărui rămășițe au fost găsite anterior în Lepoglava, Croația.

Pentru a testa teoria, echipa lui Emese a construit un model 3D și a realizat o reconstrucție facială plastică științifică completă a craniului. Aceste date, lipsite de orice informații de identificare, au fost trimise antropologului criminalist german Martin Trautmann pentru o analiză independentă.

Trautmann a fost de acord cu analiza lui Emese. În opinia sa de expert, cele două cranii proveneau probabil de la persoane strâns înrudite. Totuși, oficialii maghiari îndeamnă la prudență.

„Afirmațiile făcute în presă cu privire la scheletul regelui Matthias nu sunt încă confirmate. Verificarea științifică a ipotezei este în curs. Vom fi în măsură să facem o declarație finală după verificare”, a declarat Institutul de Cercetare Maghiar.

O confirmare finală va depinde de testele ADN. Din fericire, oamenii de știință au deja markeri genetici de la Ioan și Cristofor Corvin - descendenți ai lui Matei - datorită cercetărilor anterioare efectuate în 2021. Acest lucru le oferă cercetătorilor un punct de referință pentru următorii pași.

Matia, fiul lui Iancu de Hunedoara, a fost primul rege din istoria regatului Ungariei ales fără o ascendență în familiile regale europene. Matia a fost primul rege naţional al Ungariei. Gloria şi renumele tatălui său, românul Iancu de Hunedoara, care a dominat viaţa politică a regatului Ungariei între 1446-1456, au croit ascensiunea politică a lui Matia. Nobilii provinciali l-au aclamat datorită memoriei tatălui său, în timp ce baronii l-au ales cu speranţa că îl vor putea uşor manipula pe adolescentul de 15 ani. Nimeni nu bănuia puternica personalitate a celui căruia i-au încredinţat coroana unuia dintre cele mai mari regate europene de la finele Evului Mediu.

Originea românească a lui Matia

Matia Corvin a fost fiul mai mic al lui Iancu de Hunedoara. Acesta a fost fiul românului Voicu, care în 1409 a primit de la regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, moşia Hunedoara. Despre originile familiei lui Voicu istoricii discută cel puţin două ipoteze:imigranţi din Ţara Românească sau originari din mediul românesc din Ţara Haţegului. Voicu a fost căsătorit cu o româncă din familia Mursinai. Deci ambii părinţi ai lui Iancu au fost români.

Până în 1439 Iancu de Hunedoara apare în documente sub numele Ioan Românul (Iohannes Olah). Cronicarii epocii, inclusiv Antonio Bonfini la finele domniei lui Matia, scriau fără rezerve despre originea românească a lui Iancu de Hunedoara (A.A. Rusu, Ioan de Hunedoara şi românii din vremea sa. Studii, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999, p. 23-24). După ce Iancu a devenit cunoscut în viaţa politică a regatului în locul etniconului Oláhs-a folosit ca nume de familie moşia de origine, Hunedoara (Hunyadi). De obicei moşia de reşedinţă a devenit nume de familie pentru nobili.

Iancu a fost căsătorit cu Elisabeta Szilágyi, cu o unguroaică. În epoca respectivă nu conta originea etnică, ci averea şi poziţia socială. Toţi nobilii erau locuitori ai regatului Ungariei, cu drepturi şi şanse egale în ascensiunea politică în epoca respectivă. Din rândul nobililor români s-au ridicat mulţi, mai ales în secolul al XV-lea, în funcţii publice importante.

Pentru nobilii care l-au ales pe Matia ca rege al Ungariei nu a contat originea românească a lui Matia. Era nobil ca şi ei, adică regnicolar (cetăţean). Inamicii au încercat să îi minimizeze rolul prin invocarea peiorativă a originii româneşti. De exemplu Frederic de Habsburg, cu care s-a aflat mereu în conflict, îi reproşa că nu era originar dintr-o familie regală, ci era născut dintr-un tată român (natus a Valacho patre). Puţinii nobili care îndrăzneau să facă glume pe seama puternicului rege îi vor fi dat porecla „crăişorul românilor”.

Matia nu se ferea de originea sa românească. Problema originii sale a devenit spinoasă doar în momentul în care a vrut să se recăsătorească cu cineva dintr-o familie regală. Atunci i se reproşa că nu are origini regale şi i se refuza mâna prinţeselor curtate. Pentru a răspunde criticilor că nu se trăgea din sânge regal, a invocat originea romană a românilor. Probabil că la el era o conştientizare a originii romane a românilor datorită lecturilor sale. În orice caz nu îi erau străine ruinele dace şi romane din apropierea reşedinţei din Hunedoara. Umaniştii italieni care au fost întreţinuţi la curtea sa regală au scris în versuri sau proză despre originea romană a românilor şi au lăudat originea romană a lui Matia (A. Armbruster, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993, p. 66-72).

Frecvenţa cu care umaniştii de la curtea lui Matia invocă originea romană a românilor arată că aceasta era un subiect discutat destul de des în palatul regal din Buda. Producţiile literare şi istoriografice în care umaniştii italieni au invocat originea romană a românilor sunt mai numeroase în jurul curţii renascentiste a lui Matia Corvin. Astfel Matia a jucat un rol foarte important în susţinerea originii romane a românilor în literatura şi istoriografia epocii, care a generat preluări succesive de către alţi autori care au citit producţiile generate în jurul lui Matia.

Era la modă în epocă fabricarea unor genealogii care duceau uneori până la Adam şi Eva. În consonanţă cu spiritul epocii, pentru a răspunde caselor regale care îi reproşau că nu are sânge albastru, la curtea lui Matia s-a conceput o legendă despre originea lui Matia într-o veche familie nobilă romană Corvina, ai căror urmaşi au venit din Ţara Românească în Transilvania în timpul lui Sigismund de Luxemburg.

Astfel s-a explicat şi prezenţa corbului pe stema Hunedoreştilor. Începând cu Antonio Bonfini şi Pietro Ransano, care au promovat această „legendă” a originii aristocratice romane a lui Matia, s-a folosit numele Corvinus (corb) alături de Matia. De aceea astăzi se foloseşte mai mult numele Matia Corvin, doar ungurii preferând numele Matia de Hunedoara (Hunyádi).