Căsătoria regelui Matia Corvin cu Beatrice de Aragon

După mai multe logodne și mariaje eșuate, în septembrie 1476, negocierile privind căsătoria regelui Matia Corvin cu Beatrice de Aragon, au fost în sfârșit finalizate.

În urma negocierilor reușite, purtate în numele regelui de Dengelegi Pongrácz János, voievod al Transilvaniei și văr al regelui, trimișii maghiari urmau să se întoarcă în țară însoțiți de viitoarea regină. Alaiul, care era pe măsura importanței delegației, cuprindea 50 de domni și nobili, împreună cu 529 de cavaleri, la care s-au adăugat mireasa, însoțită de 350 de cavaleri și curtenii ei, scrie Muzeul Castelul Corvinilor, pe pagina de Facebook a instituției.

Alaiul a ajuns la Székesfehérvár pe data de 10 decembrie (Alba Regală), unde cei doi, Matia Corvin și Beatrice de Aragon, s-au văzut pentru prima dată, dar înainte de a ajunge în Ungaria, Elisabeta Szilágyi a întâmpinat-o pe viitoarea regină la granița cu Slavonia în calești decorate cu aur și catifea.

Ceremonia și primirea fastuoasă a cuplului regal a fost urmată de numeroase evenimente și ceremonii, în timpul cărora luxul a fost etalat fără rețineri, care au cuprins atât încoronarea (12 decembrie 1476) cât și căsătoria celor doi (22 decembrie 1476).

Beatrice de Aragon, o italiancă din Neapole, orfană de la şapte ani, i‑a adus lui Matia o dotă de 200.000 de monede din aur, dar nu şi un moştenitor. Înaintea căsătoriei sale, Matia avusese o idilă cu Barbara Edelpock, care i‑a născut un fiu, botezat Ioan Corvin. Acesta va rămâne singurul moştenitor al lui Matei Corvin până la moartea acestuia, în 1490.

_{Foto sus: Matia Corvin și
Beatrice de Aragon sosesc la Buda, gravură de Vízkelety Béla (©
Wikimedia Commons)}