O mască teatrală grecească descoperită într-o peșteră indică ritualuri străvechi ale unui sanctuar iliric
Arheologii care lucrează în peștera Crno Jezero din Croația au descoperit un cap intact din teracotă, modelat sub forma unei măști teatrale grecești, o descoperire rară asociată cu activități ritualice din lumea antică adriatică.
Obiectul datează din secolele IV–III î.Hr. și oferă noi indicii despre viața religioasă a comunităților ilirice locale și contactele acestora cu cultura greacă, informează Archaeology News.
Descoperirea a avut loc în timpul săpăturilor conduse de Muzeul Arheologic al Muzeelor din Dubrovnik. Capul gol pe interior, realizat din teracotă, prezintă o mică gaură în partea superioară, ceea ce indică faptul că probabil era suspendat pe un perete.
Măștile teatrale grecești aparțineau sferei teatrului și cultului dionisiac, deoarece Dionysos ocupa un rol central ca zeu grec al teatrului și vinului.
Cercetătorii consideră că artefactul făcea parte din activități ritualice desfășurate în peșteră, deși natura exactă a acestor ritualuri rămâne neclară.
Arheologul Domagoj Perkić, directorul Muzeului Arheologic, a remarcat că obiectele au fost găsite la intrarea în peșteră și într-o cameră laterală care fusese ascunsă și acoperită înainte de excavare. Amplasarea lor protejată a contribuit la conservarea materialului într-o stare neobișnuit de bună timp de peste două mii de ani.
Peștera Crno Jezero are o istorie lungă și diversă
Cercetările finalizate în 2025 au arătat că diferite părți ale peșterii Crno Jezero au avut funcții diferite de-a lungul timpului. În Epoca Bronzului, în special în mileniul al II-lea î.Hr., oamenii foloseau peștera ca refugiu în perioade instabile, pe vreme severă sau pentru ocupații sezoniere.
Ulterior, rolul său s-a schimbat. Din Epoca Bronzului târziu până în primele faze ale Epocii Fierului, peștera a devenit loc de înmormântare. Analizele cu radiocarbon ale rămășițelor umane plasează această utilizare funerară între aproximativ 1012 și 481 î.Hr. Timp de peste cinci secole, situl a funcționat ca necropolă ce conținea numeroase morminte.
După încetarea activităților funerare, peștera a căpătat o nouă identitate ca sanctuar iliric. Arheologii datează această fază religioasă de la sfârșitul secolului al IV-lea î.Hr. până la mijlocul secolului I î.Hr. Dovezile utilizării sacre includ numeroase vase miniaturale depuse ca ofrande. Multe proveneau din lumea greacă, inclusiv amfore mici, boluri și kantharoi, în timp ce altele erau produse local.
Aceste obiecte de ceramică au o importanță specială deoarece nu erau obiecte casnice obișnuite în societatea ilirică. Ceramica grecească importată se număra printre cele mai fine și mai costisitoare produse ceramice ale vremii. Amforele erau folosite pentru depozitarea vinului, iar cupele pentru băut.
În cadrul comunităților locale, astfel de obiecte erau asociate cu statutul social, bogăția și puterea. Amplasarea lor în interiorul peșterii sugerează practici ritualice care probabil implicau ofrande și, posibil, consum de vin.
Masca teatrală recent descoperită nu este primul obiect de origine greacă găsit la sit. Săpăturile din sezonul anterior au scos la iveală fragmente dintr-un cap ceramic și un bust parțial al unei divinități grecești datând din perioada clasică a secolului al IV-lea î.Hr. Luate împreună, aceste artefacte indică existența unor contacte culturale susținute între populațiile ilirice și lumea greacă. Ele ridică, de asemenea, posibilitatea ca zeitățile și ritualurile locale să fi fost asociate cu figuri religioase grecești prin procese de sincretism cultural.
Crno Jezero are o importanță suplimentară deoarece doar trei sanctuare ilirice sunt cunoscute în prezent în regiunea extinsă a Dubrovnikului. Celelalte două situri sunt Spila din Nakovana și Peștera Vilina de deasupra izvorului Ombla. Arheologii consideră aceste sanctuare oportunități rare de a studia religia ilirică și interacțiunea sa cu credințele grecești din estul Adriaticii.
Mai multe pentru tine...
