Epavă din secolul al XVI-lea, explorată de un robot subacvatic, la 2,4 km în adâncul Mării Mediterane

Un robot subacvatic a coborât recent aproape 2,4 km sub apele Mării Mediterane, în largul coastei sudice a Franței. Vehiculul operat de la distanță (ROV) a fost trimis să examineze epava unei nave comerciale care datează din secolul al XVI-lea. Acolo, a descoperit sute de obiecte ceramice bogat decorate, borcane și ulcioare împrăștiate pe fundul nisipos al mării.

De pe navă, un marinar al marinei franceze, care controla robotul de la distanță, a ridicat aceste comori cu mare grijă folosind cleștii robotului. În ciuda secolelor petrecute sub apă, artefactele și-au păstrat încă modelele geometrice îndrăznețe în nuanțe de albastru și galben pe care le aveau în momentul în care nava s-a scufundat în mod misterios. Totuși, descoperirea navei s-a datorat în mare parte norocului, iar explorarea actuală este posibilă doar datorită progreselor moderne în robotică, relatează Popular Science.

Arheologii numesc oficial situl Camarat 4. Acesta se află la câteva zeci de km de coasta localității Ramatuelle, însă autoritățile franceze păstrează locația exactă secretă pentru a împiedica vizitatorii neautorizați să se apropie. Camarat 4 a fost descoperit inițial anul trecut, în timpul unui sondaj de rutină realizat de marina franceză în regiune, iar epava este acum considerată cea mai adâncă epavă descoperită în apele teritoriale franceze. Recordul pentru cea mai adâncă epavă descoperită vreodată aparține navei USS Samuel B. Roberts. Această navă militară se află la aproximativ 6,4 km adâncime, în largul coastelor Filipinelor, potrivit Guinness Book of World Records.

Dar nici atingerea adâncimii de 2,4 km nu este deloc o sarcină ușoară. Pentru a ajunge acolo și a explora misterioasa navă, arheologii din cadrul Departamentului de Cercetări Arheologice Subacvatice și Submarine din Franța (Département des recherches archéologiques subaquatiques et sous-marines – DRASSM) au colaborat cu marina și au folosit, potrivit relatărilor, cel mai mare robot subacvatic din arsenalul lor. Robotul este capabil să coboare până la aproximativ 2,5 km adâncime și era echipat cu mai multe camere și o pereche de clești capabili să prindă obiecte. După lansare, robotului i-a trebuit aproximativ o oră doar pentru a ajunge pe fundul mării.

Odată ajuns acolo, camerele au dezvăluit epava în detalii nemaivăzute până acum. Acestea au realizat 66.974 de imagini, fotografiind într-un ritm rapid de opt cadre pe secundă. Imaginile au arătat clar cele șase tunuri ale navei, o ancoră și 12 cazane. Împrăștiate pe fundul mării în apropiere se aflau numeroase obiecte ceramice, dintre care unul avea inscripționate primele trei litere grecești ale numelui lui Iisus Hristos.

Arheologii spun că tunurile și încărcătura susțin ideea că aceasta era o navă comercială. Deși cercetătorii au stabilit că provenea din nordul Italiei, rămâne complet neclar care era destinația finală a navei sau ce a provocat scufundarea ei.

Toate fotografiile realizate de robot vor ajuta la crearea unui model 3D al epavei, care ar putea sprijini cercetări viitoare. Robotul a reușit, de asemenea, să recupereze de la fața locului trei ulcioare și o farfurie, deși nu este clar câte alte obiecte s-ar fi putut sparge în timpul procesului. Folosirea cleștilor uriași ai unui robot modern pentru a ridica obiecte artizanale vechi de aproape 500 de ani și aflate în stare de degradare nu este tocmai o metodă sigură de recuperare.

Explorarea navei italiene scufundate nu ține doar de simpla curiozitate. Arheologii implicați în cercetare spun că există puține documente istorice detaliate despre navele comerciale mediteraneene din această perioadă. Aflarea motivului pentru care această navă se afla acolo și a destinației sale ar putea oferi informații importante despre rutele comerciale ale vremii.

În mod ironic, inaccesibilitatea extremă a navei italiene scufundate este tocmai ceea ce o face un sit atât de valoros pentru explorare. Adâncimea și izolarea ei au făcut ca epava să rămână complet neatinsă de jefuitori sau de exploratori anteriori. Chiar și așa, omenirea modernă și-a lăsat amprenta asupra vechii nave sub forma deșeurilor. În apropierea tunurilor și ceramicii au fost observate doze de bere, recipiente din plastic și plase de pescuit vechi.

„După uimirea descoperirii vine tristețea de a găsi astfel de lucruri”, a declarat directorul DRASSM, Arnaud Schaumasse, într-un interviu acordat publicației Le Monde.

Dincolo de gunoaie, expediția Camarat 4 evidențiază promisiunea viitoarelor explorări ale adâncurilor marine, făcute posibile de roboți din ce în ce mai performanți, dintre care unii sunt proiectați să funcționeze autonom. Coborând la adâncimi mai mari ca niciodată, arheologii vor avea instrumentele necesare pentru a explora mistere care altfel ar fi rămas să se degradeze în întunericul neiertător al oceanului.