Fortărețele uitate ale sașilor: Bisericile medievale care veghează satele Transilvaniei
Peste 200 de biserici fortificate săsești au fost ridicate în Transilvania începând din secolul al XII-lea. După risipirea comunităților săsești, unele au ajuns în patrimoniul UNESCO, altele în grija urmașilor sașilor, iar câteva au rămas abandonate, în ruină.
Povestea sașilor din România a început în secolul al XII-lea, când regii Ungariei au favorizat colonizarea unor regiuni transilvane cu localnici aduși din regiunile germanice ale Rinului, Luxemburgului și Flandrei.
Povestea sașilor a început în Evul Mediu
Coloniștii au primit privilegii economice, administrative și religioase în schimbul apărării granițelor regatului.
„Data exactă a sosirii coloniştilor germani în Transilvania este necunoscută, dar se pare că au ajuns între 1141 şi 1161. Este aproape sigur că nu au venit cu toţii deodată. Cruciadele, care în acea epocă ocupau fiecare minte, ar fi putut cauza faptul că aceste imigraţii au trecut aproape neobservate. Numele de saşi (saxoni), aşa cum îşi spun ei, a fost folosit mult mai târziu ca denumire generală şi este mai mult decât probabil, din diferenţele de limbaj, obiceiuri şi comportament, că diferite colonii au ajuns aici din diferite părţi ale locurilor lor de baştină”, arăta scriitoarea britanică Emily Gerard (1849–1905), stabilită în Transilvania secolului al XIX-lea.
Sașii și-au înființat satele în unele dintre ținuturile cele mai fertile ale Transilvaniei, iar privilegiile acordate de monarhi, dar și disciplina și organizarea lor au făcut ca așezările lor să prospere de-a lungul timpului. Comunitățile se bucurau de autonomie administrativă și de dreptul de a-și alege preoții și juzii, lucru rar în acea vreme. Aveau dreptul de a stăpâni și folosi pământul și resursele naturale, erau scutite de unele taxe și puteau ține târguri fără să plătească vamă.
În astfel de condiții, orașele și satele sașilor s-au dezvoltat în perioada medievală, cele mai multe în jurul „scaunelor” săsești. Cel mai important dintre acestea a fost Sibiul (video), centrul administrativ care a inspirat numele Siebenbürgen (în latină Septem Castra), dat de germani Transilvaniei, amintind de cele șapte scaune săsești din secolul al XIII-lea: Sibiu, Orăștie, Sebeș, Miercurea Sibiului, Nocrich, Cincu și Rupea. În secolele următoare au devenit scaune săsești și orașele medievale Sighișoara, Mediaș, Șeica, Brașov și Bistrița, înconjurate de numeroase sate dominate atunci de urmașii primilor coloniști.
Sașii și-au transformat bisericile în fortărețe
În cele peste 200 de așezări în care au trăit sașii, aceștia au construit biserici, școli și fortificații, chiar și în locuri în care comunitățile erau mici.
„O importanță deosebită a fost acordată apărării noilor așezări, începând cel târziu de la invazia mongolă (1241–1242). Inițial, bisericile au fost construite pe terenuri înalte, iar mai târziu bisericile sătești au fost fortificate cu șanțuri și palisade. La începutul secolului al XV-lea, după primele invazii otomane, șanțurile și palisadele au fost înlocuite de ziduri inelare cu turnuri de apărare. În interiorul bisericilor fortificate au fost construite hambare și încăperi, folosite ca adăpost în vremuri de asediu”, arată Fundația Biserici Fortificate, înființată pentru a păstra peisajul bisericilor fortificate transilvănene și patrimoniul cultural al Bisericii Evanghelice.
Numeroase biserici au fost dotate cu elemente defensive: zone de apărare, turnuri, creneluri, portaluri zidite și intrări laterale. Cu timpul, bisericile fortificate și-au pierdut utilitatea defensivă, iar unele comunități au demolat zidurile de apărare pentru a folosi piatra la construcția unor școli, case parohiale și săli publice.
Până la sfârșitul secolului XX, multe comunități săsești s-au risipit. În unele așezări, declinul lor a început încă din perioada medievală. Invaziile turcilor și tătarilor, războaiele, epidemiile și schimbările demografice au făcut ca numărul românilor, maghiarilor, slavilor dunăreni și al altor populații să crească treptat în unele sate și orașe, în timp ce comunitățile săsești au devenit tot mai restrânse. Vechile lor biserici, folosite ca locuri de rugăciune, de studiu și cunoaștere, dar și de apărare, au rămas mărturii ale unei lumi dispărute în cele mai multe sate locuite odinioară de sași.
La opt secole de la așezarea coloniștilor sași în regiunea istorică a Transilvaniei, peste 150 de biserici ridicate de aceștia au rezistat trecerii timpului. Șapte biserici fortificate, monumente istorice, au ajuns în patrimoniul UNESCO, fiind recunoscute astfel pentru unicitatea lor: Biertan (județul Sibiu), Prejmer și Viscri (județul Brașov), Câlnic (județul Alba), Saschiz (județul Mureș), Dârjiu (județul Harghita) și Valea Viilor (județul Sibiu).
În alte localități din regiune, bisericile medievale au fost renovate și sunt folosite de micile comunități germane rămase în localități. Unele continuă să găzduiască evenimente religioase și au și rol de muzeu. Alte așezări fortificate au avut însă o soartă mai puțin fericită: au fost părăsite treptat, s-au degradat ori au ajuns simple ruine, care nu au fost ocolite de distrugeri.
Ultimii sași din Jidvei
Peste 5.000 de oameni locuiesc în comuna Jidvei (județul Alba), din podișul Târnavelor, renumită pentru podgoriile sale. Viticultura a fost o ocupație tradițională a localnicilor încă din perioada medievală, impulsionată de colonizarea sașilor începută aici în secolul al XIII-lea.
Trei biserici medievale săsești au rămas în satele comunei Jidvei, la Jidvei, Veseuș și Bălcaciu, însă comunitatea germană de aici s-a redus în ultimele decenii.
„Erau, în trecut, aproape 1.500 de sași în comuna Jidvei. Acum mai sunt vreo 20. Cei mai mulți au plecat imediat după 1990, în Germania, dar alții au migrat și înainte de Revoluție. Eu am rămas, pentru că m-am căsătorit aici, soțul meu fiind român. Nu regret că nu am plecat, dar îmi pare rău că dintre cei plecați foarte puțini mai revin aici, iar dintre sașii rămași, majoritatea sunt vârstnici”, povestește o localnică din Jidvei, care are în grijă biserica fortificată a satului.
Citește mai multe amănunte și vezi mai multe fotografii pe adevarul.ro.
Mai multe pentru tine...
