Orestias, micul oraș cu o istorie mare

Departe de obișnuitele destinații exotice de pe teritoriul Eladei, cum o numesc grecii, Orestias este un oraș micuț, de graniță, despre care mulți probabil nici nu au auzit. Situat în estul Greciei, aproape de granița cu Republica Turcă, Νέα Ορεστιάς (Néa Orestiás) este cel mai nou oraș al Greciei, un așezământ cochet și plin de istorie, un produs al ajustărilor regionale interbelice din zona Traciei. Astăzi, Orestias este al doilea cel mai mare oraș din regiunea administrativă Evros după capitala acesteia, Alexandroupolis.

O graniță, două popoare

Povestea acestei comunități începe, contrar așteptărilor, în țara alăturată, Turcia, unde în urma semnării Tratatului de la Lausanne (1922-1923), râul Evros devine graniță între statul turc și cel grec. Comunitatea elenă din Adrianopol, astăzi Edirne, în primă fază s-a așezat în micul orășel Karaağaç (pe atunci Ορεστιάδα) situat pe partea opusă a noii granițe impuse.

Pe 27 mai 1923, însă, în urma unor negocieri suplimentare, inclusiv Karaağaç, acum parte a suburbiei orașului Edirne este cedat forțelor turce. Pe 12 august 1923, ca urmare a unui nou efort de strămutare al populației grecești, 17000 de locuitori pun bazele unui alt așezământ cu denumirea Noul Orestias (Νέα Ορεστιάς), aducând astfel un omagiu vechii așezări de pe teritoriul istoric al Traciei turcești.

La doar 19 km de Edirne și 40 km de Svilengrad (Bulgaria), Orestias este o localitate de graniță aflată la răscruce de drumuri între Europa și Asia. Actualul oraș este însoțit și de o legendă, așa cum ne-au obișnuit deja grecii. Povestea spune că amplasamentul orașului nu este întâmplător, zona pe care s-a decis comunitatea elenă repatriată să construiască fiind în antichitate ocupată de o mică așezare întemeiată de însuși Oreste, fiul lui Agamemnon.

Un oraș modern, criminalitate scăzută

Astăzi, Orestias este un punct important pe hartă pentru greci. Este primul oraș mare întâlnit după traversarea graniței cu Turcia, drept urmare există foarte mult personal asociat forțelor armate elene care a fost detașat în vederea securizării granițelor Schengen-UE, de care nici noi, românii, nu mai suntem străini. Încă din 2010, agenția Frontex a trimis aici forțe suplimentare pentru a ajuta statul elen să facă față numărului de imigranți ilegali tot mai mare.

De asemenea, orașul este gazda mai multor departamente ale Universității Democritus din Tracia. Aproximativ 1000 de studenți locuiesc în acest oraș. Prezența unor astfel de grupuri specifice de persoane pe teritoriul orașului dar și populația general redusă ca număr (aprox. 20000) reprezintă un factor direct al nivelului de criminalitate aproape inexistent din Orestias.

Din punct de vedere turistic, orașul este ușor de plasat în tipicul grecesc iubit de toți vizitatorii Eladei. Cu bulevarde largi, promenade și magazine cu branduri locale dar și internaționale, cafenele și restaurante, există activități vaste pentru cei mai exigenți turiști și localnici deopotrivă.

Se găsesc în chip egal, de asemenea, numeroase lăcașuri de cult ortodoxe realizate în stil arhitectural bizantin sau grecesc ce-și țin porțile deschise pentru enoriași din toate colțurile lumii.

Una dintre atracțiile orașului o reprezintă un mic muzeu de istorie și folclor aflat în zona centrală din Orestias. Instituția prezintă în mod cronologic evoluția orașului, explicând legăturile istorice cu popoarele înconjurătoare. Expozițiile includ piese donate de localnici, reușind să pună în prim plan viața pe care locuitorii acestui oraș au dus-o de la modestele începuturi și până în prezent.

Totodată, orașul dispune de un centru medical modern și acces la infrastructura rutieră și feroviară. Șoseaua europeana E90 sau Egnatia Odos, amplasată pe un vechi drum Roman, Via Egnatia, ce leagă estul Greciei de portul său din vest, Igoumenitsa, traversează unitatea regională Evros din care face parte și Orestias. Alte șosele de viteză includ E85, drum ce face legătura cu nordul continentului european, traversând inclusiv România.

Micul oraș grecesc se află de asemenea pe harta transportatorului rutier de persoane KTEL, care dispune de o autobaza regională în centrul orașului numită sugestiv KTEL Evros.

Orestias se bucură de legături feroviare, realizându-se teste pentru reactivarea liniei ce duce către Soufi, oraș cu tradiție în realizarea de mătase și Alexandroupolis, capitala regiunii Evros. La începutul secolului XX, comunitatea din acest mic așezământ era legată atât de Turcia cât și de Bulgaria prin intermediul căii ferate, existând o linie directă între Istanbul și Svilengrad via Orestias.

Trenul „Prietenia” a funcționat cu numeroase întreruperi până în anul 2011, atunci când ruta a fost abandonată pe termen nedeterminat. Cu toate acestea, guvernul grec și cel turc au semnat un acord în 2016 în care s-au angajat să realizeze o legătură feroviară via Orestias și cu prelungire până în orașul port Igoumenitsa, cu scopul vădit de a crea Calea Ferată Egnatia după modelul rutier.

Așezarea al cărui nume îl cinstește pe Oreste, fiul lui Agamemnon, poate reprezenta un punct de plecare în cercetarea Traciei istorice și a regiunii Evros, ambele cu poveștile lor tipice, manifestate nu numai în această locație dar și în altele adiacente precum este cazul orașelor Didymoteicho, Soufli, Feres sau Kastanies și implicit în țările vecine, Bulgaria sau Turcia.

Chiar dacă cea mai apropiată plajă se află la 91km distanță de Orestias, orașul demonstrează că deși nu dispune de cel mai des asociat element culturii grecești, marea, reușește să compenseze prin povestea inedită cu caracter istoric al comunității pe care o găzduiește, consfințind ideea că adesea „Esențele tari se țin în sticluțe mici.”