Turul de Foc  La pas prin periferia Bucureștiului de odinioară jpeg

Turul de Foc. La pas prin periferia Bucureștiului de odinioară

­čôü Patrimoniu
Autor: Andrei Constatinescu, Cosmin Ion, Ioana Popa, Tudor Sprînceană

Mult mai pu╚Ťin titrat din punct de vedere al valorii patrimoniului arhitectural dec├ót sectoarele 1 ┼či 3, Sectorul 2 al Capitalei ascunde ├«ns─â adev─ârate perle ale unui ora╚Ö n─âscut multicultural ╚Öi dezvoltat ├«n urma unor nevoi reale. Aici au supravie╚Ťuit aproape integral c├óteva dintre mahalalele Bucure╚Ötiului de odinioar─â, cu elemente specifice unor comunit─â╚Ťi care erau c├óndva foarte bine reprezentate.

Turul are ├«n vedere elemente ale Cartierului Armenesc ╚Öi monumente adiacente acestuia precum: Biserica Greac─â, Foi╚Öorul de Foc, Casa Melik, dar ╚Öi str─âzile Zece Mese, Sp─âtarului, Franzelarilor. Totodat─â, articolul caut─â s─â atrag─â aten╚Ťia asupra importan╚Ťei patrimoniului, a ├«ngrijirii acestuia, ├«n contextual dezinteresului tot mai mare vizavi de p─âstrarea valorilor din trecut. Pentru a fi u╚Öor de reperat, am ales ca punct de ├«nt├ólnire ╚Öi debut al turului nostru Biserica Armeneasc─â, o construc╚Ťie emblematic─â a sectorului 2, amplasat─â pe bulevardul Carol I.

Poporul armean: de la Yerevan la București

Despre armeni se poate spune c─â au avut, dincolo de un sim╚Ť ├«nn─âscut al negustoriei, o preocupare deosebit─â pentru via╚Ťa spiritual─â. Leag─ânul civiliza╚Ťiei armene este ├«n jurul Muntelui Ararat, pe teritoriul Turciei actuale, loc din care se presupune c─â s-au extins ├«n toate cele patru z─âri. Statisticile indic─â existen╚Ťa a 3 milioane de armeni pe teritoriul Armeniei actuale ╚Öi 8 milioane ├«n exteriorul grani╚Ťelor acesteia.


1 jpg jpeg

Armenia este cunoscut─â pentru diferitele sale produse textile, fie c─â este vorba de br├óuri, cuverturi sau covoare ÔÇô acest lucru se datoreaz─â ├«n parte ╚Öi culorii kirmiz, o nuan╚Ť─â ro╚Öu-violet, denumit─â intuitiv de c─âtre arabi culoarea armeneasc─â. Interesant este faptul c─â aceast─â culoare este considerat─â la fel de important─â precum purpura din Imperiul Bizantin. Pigmentul se spune c─â este preparat cu ajutorul unei insecte ce tr─âie╚Öte pe stejarii din Armenia. Cu toate acestea, kirmizul a devenit treptat culoarea violet, fiind ├«ntrebuin╚Ťat─â actualmente destul de rar ├«n diferitele materiale textile. Legendele spun ┼či c─â succesul armenilor la negustorie ar fi l─âsat mo╚Ötenire omenirii cel mai banal ╚Öi totodat─â plin de semnifica╚Ťie gest: simpla str├óngere de m├ón─â. Aceasta avea ca scop cre╚Öterea ├«ncrederii dintre v├ónz─âtor ╚Öi cump─âr─âtor.

Biserica Armeneasc─â ╚Öi complexul din care face parte 

Cea mai veche biseric─â armeneasc─â din Bucure╚Öti dateaz─â din timpul lui Matei Basarab. Era o biseric─â de lemn. Mai t├órziu, pe locul acestei construc┼úii a fost zidit─â actuala Catedral─â Armeneasc─â, conform planurilor arhitectului de aceea┼či etnie, Dimitrie Maimarlou. Biserica este construit─â dup─â modelul Marii Caderale Armene┼čti din Yerevan, cea mai veche catedral─â din lume.

Biserica Armeneasc─â face parte dintr-un complex de cl─âdiri ╚Öi monumente str├óns legate ca semnifica╚Ťie ├«ntre ele ÔÇô printre altele, aici se g─âsesc Muzeul ╚Öi Biblioteca Dudian. Muzeul g─âzduie╚Öte diferite obiecte de cult, c─âr╚Ťi, covoare ╚Öi tapiserii. Al─âturi de acestea, ├«n curtea complexului se afl─â bustul generalului Andranik Ozanian, militar ╚Öi om politic care s-a remarcat ├«n procesul de c├ó╚Ötigare a independen╚Ťei armene ├«n luptele ├«mpotriva Imperiului Otoman, respectiv ╚Üarist. Nu ├«n ultimul r├ónd, avem steagul armean, format din trei dungi orizontale de culoare ro╚Öie precum rodia, albastr─â asemenea strugurilor ╚Öi portocalie precum caisa. Asocierea cu fructele nu este una ├«nt├ómpl─âtoare, ├«ntruc├ót, dac─â analiz─âm crucea aflat─â ├«n imediata apropiere a steagului, descoperim fascina╚Ťia poporului armean pentru motivele florale, pentru fructe ╚Öi plante, ├«n general, c─âci, p├ón─â la urm─â, se pare, crucea a fost inspirat─â de copacul vie╚Ťii.

Primarul Protopopescu ╚Öi pia╚Ťa care ├«i poart─â numele 

L─âs├ónd ├«n urm─â Biserica Armeneasc─â ╚Öi continu├óndu-ne c─âl─âtoria pe bulevardul Carol I, vom ajunge ├«ntr-o mic─â pia╚Ť─â: Pache Protopopescu. Numele acesteia vine de la unul dintre cei mai cunoscu╚Ťi ╚Öi aprecia╚Ťi primari ai Bucure╚Ötiului din secolul al XIX-lea, Emilian Pache Protopopescu, care a reu╚Öit, ├«n scurtul s─âu mandat, s─â modernizeze semnificativ capitala. De-a lungul vie╚Ťii, el a ocupat mai multe func╚Ťii, precum: prefect al Poli╚Ťiei Capitalei sau deputat independent conservator, dar cea mai important─â a fost cu siguran╚Ť─â cea de primar al Bucure╚Ötiului (1888-1891). ├Än timpul mandatului s─âu o serie de str─âzi au fost pavate ╚Öi sistematizate, au debutat lucr─ârile pentru realizarea axei Est-Vest, au fost ├«nfiin╚Ťate 28 de ╚Öcoli, ├«ntre care se num─âr─â ╚Öi Liceul ÔÇ×Gheorghe Laz─ârÔÇŁ ╚Öi, nu ├«n ultimul r├ónd, s-au pus bazele primului serviciu de transport gratuit, cu tr─âsura, al bolnavilor la spital.


prot jpg jpeg

Pache Protopopescu a murit ├«n anul 1893 ╚Öi a fost ├«nmorm├óntat ├«n Cimitirul Bellu. ├Än memoria sa, ├«n parcul amplasat ├«n centrul pie╚Ťei ce ├«i poart─â numele a fost ridicat─â o statuie, oper─â a sculptorului Ion Georgescu. ├Än 1948, comuni╚Ötii hot─âr─âsc s─â ├«nlocuiasc─â statuia fostului primar cu o f├ónt├ón─â artezian─â ╚Öi s─â schimbe at├ót denumirea pie╚Ťei, c├ót ╚Öi a parcului ├«n ÔÇ×Izvorul ReceÔÇŁ (parcul a r─âmas cu aceast─â denumire ╚Öi ast─âzi, ├«n timp ce pia╚Ťa a revenit la numele ini╚Ťial). Anul 2007 vine cu o nou─â schimbare ÔÇô demolarea f├ónt├ónii ╚Öi apari╚Ťia, ├«n locul s─âu, a statuii lui Nicolae B─âlcescu. Ulterior a fost construit─â ├«n parc o nou─â f├ónt├ón─â. Dac─â s-au ├«ncheiat sau nu transform─ârile ├«n privin╚Ťa amenaj─ârii parcului, timpul este singurul care ne va putea r─âspunde.  

Grecii ÔÇô o comunitate aparte ├«n Bucure╚Ötiul secolului al XIX-lea  

├Än imediata vecin─âtate a pie╚Ťei Pache Protopopescu se afl─â dou─â cl─âdiri emblematice pentru comunitatea elen─â din Bucure╚Öti. Este vorba, desigur, despre Biserica ╚Öi Ambasada Greciei.

Men╚Ťiona╚Ťi ├«n documente ├«nc─â din secolul al XVI-lea, adeseori cu ocupa╚Ťia de negustori, grecii din Capital─â se organizeaz─â sub forma unei comunit─â╚Ťi, numit─â Orphaeus, abia ├«n 1874. Spre deosebire de celelalte comunit─â╚Ťi, grecii nu au avut niciodat─â un cartier propriu, iar acest aspect a ├«ngreunat, fire╚Öte, construirea unei biserici. Astfel, piatra de temelie a unui l─âca┼č de cult a fost pus─â abia ├«n 1899, de Ziua Na╚Ťional─â a Greciei, pe 25 martie, iar prima Liturghie oficiat─â ├«n noul a╚Öez─âm├ónt a avut loc doi ani mai t├órziu. Construirea bisericii a fost posibil─â ├«n mare parte datorit─â dona╚Ťiei oferite de c─âtre Panaghis Harokopos, un grec n─âscut ├«n Kefalonia ╚Öi stabilit ├«n Rom├ónia, ├«n jurul ora╚Öului C─âl─âra╚Öi. Tot ├«n 1899 a fost ridicat─â ┼či cl─âdirea din spatele bisericii, ├«n care ast─âzi ├«╚Öi are sediul Ambasada Greciei. Ambele construc╚Ťii au fost proiectate de arhitectul german A. Lardel ╚Öi se afl─â pe Lista Monumentelor Istorice.


simeon stalpnicul png

Nu putem vorbi despre greci f─âr─â s─â ├«l amintim ╚Öi pe Evanghelie Zappa. ╚śi nu pu╚Ťine sunt motivele pentru care acesta ar trebui cunoscut. Un prim motiv ar fi acela c─â de numele s─âu se leag─â finan╚Ťarea primei edi╚Ťii a Jocurilor Olimpice moderne, organizate la Atena, ├«n 1859. Aceasta, ├«mpreun─â cu urm─âtoarele trei edi╚Ťii, au r─âmas cunoscute sub denumirea de ÔÇ×Olimpiadele lui ZappaÔÇŁ. De asemenea, el a fost cel care, ├«mpreun─â cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a fondat, ├«n 1867, Academia Rom├ón─â. Patru ani mai t├órziu, Zappa a donat 10.000 de galbeni pentru ca Dic╚Ťionarul ╚Öi Gramatica limbii rom├óne s─â poat─â fi tip─ârite. ├Än memoria sa a fost ridicat un bust, acesta g─âsindu-se ├«n fa╚Ťa sediului Comitetului Olimpic ╚Öi Sportiv Rom├ón.

Dou─â ÔÇ×case suroriÔÇŁ de secol XIX  

Continuându-ne plimbarea pe bulevardul Ferdinand I, merită să facem o scurtă oprire la nr. 13-15, pentru a admira două case de patrimoniu, construite la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai precis în 1897. Pe lângă asemănarea izbitoare din punct de vedere arhitectural, cele două imobile mai au o particularitate comună, și anume deschiderea parcelelor către două străzi: strada Olari și bulevardul Ferdinand I.

Despre casa de la nr. 13 afl─âm din relat─ârile lui Annie Bentoiu, so╚Ťia compozitorului Pascal Bentoiu, c─â aceasta a intrat, ├«ncep├ónd cu anul 1947, ├«n posesia unei m─âtu╚Öi a acestuia, ÔÇ×tante AlineÔÇŁ. Cei trei vor convie╚Ťui ├«mpreun─â (cuplul locuind ├«n sufragerie) p├ón─â ├«n 1948. Odat─â cu na╚Ťionalizarea apar ╚Öi noi reglement─âri ce vizau spa╚Ťiul de locuit. Dup─â luarea deciziei conform c─âreia un om avea dreptul la doar opt metri p─âtra╚Ťi locuibili, podul casei a fost ocupat de c├óteva familii str─âine, care nu au avut drept principal obiectiv ├«ntre╚Ťinerea ├«n bun─â stare a casei. Ast─âzi construc╚Ťia a fost renovat─â ╚Öi g─âzduie╚Öte o companie de consultan╚Ť─â ├«n comunicare.

Coinciden╚Ťa poate a f─âcut ca ╚Öi la num─ârul 15 s─â locuiasc─â tot un compozitor. De aceast─â dat─â este vorba despre Alexandru Adolf Flechtenmacher, cunoscutul violonist ╚Öi dirijor rom├ón. N─âscut ├«n 1823 ├«n capitala Moldovei, acesta a compus muzica pentru majoritatea pieselor de teatru ap─ârute pe plan na╚Ťional ├«n perioada 1840-1880, a fost autorul primei operete rom├óne╚Öti ╚Öi a creat muzica pentru binecunoscuta ÔÇ×Hor─â a UniriiÔÇŁ.

C├ónd cea mai ├«nalt─â cl─âdire a Bucure┼čtiului avea 42 de metri... 

Construit─â la sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea, ├«ntre anii 1890 ┼či 1891, cl─âdirea Foi┼čorului de Foc, devenit─â ├«ntre timp monument istoric ┼či de arhitectur─â, a fost cea mai ├«nalt─â cl─âdire din perioada respectiv─â (42 m ├«n─âl┼úime). Arhitectul Prim─âriei Bucure┼čtiului ┼či al Eforiei Spitalelor Civile din acele timpuri, George Mandrea, este cel care a conceput impresionantul edificiu, atribuindu-i acestuia dou─â roluri extrem de importante: post de observa┼úie al incendiilor ┼či rezervor de ap─â. Trebuie men┼úionat c─â ├«n Bucure┼čtiul sf├ór┼čitului de secol XIX infrastructura edilitar─â era extrem de precar─â. Rezervorul ce trebuia proiectat era o adev─ârat─â necesitate, at├ót pentru alimentarea cu ap─â a zonelor m─ârgina┼če ale Bucure┼čtiului, c├ót ┼či pentru interven┼úiile brig─âzilor de pompieri ce ├«┼či ├«ncep activitatea ├«n aceast─â cl─âdire ├«nc─â din anul 1892. Din cauza unor erori tehnice, rezervorul de ap─â nu a putut fi ├«ns─â folosit niciodat─â. 

Cum s-a n─âscut Foi┼čorul de Foc 

Imagina┼úi-v─â c─â ne afl─âm la ├«nceput de secol XIX. Str─âzile ora┼čului lui Bucur sunt ├«nguste, ├«ntortocheate, casele sunt construite una l├óng─â alta, deloc aerisite. Mai mult de at├ót, majoritatea caselor din mahalale sunt construite din lemn ┼či b├órne de salc├óm, acoperite cu stuf, paie sau ┼čindril─â. Un climat extrem de propice pentru ca un incendiu s─â se propage imediat de la izbucnirea lui. ├Än anul 1847, ├«n Sf├ónta zi de Pa┼čti (23 martie), dintr-o joac─â de copil ┼či pe fondul descrierilor de mai sus, un incendiu devastator distruge mai mult de trei sferturi din ora┼č. Focul a durat c├óteva s─âpt─âm├óni, pagubele au fost imense, iar ┼ú─ârile din vecin─âtatea ┼ó─ârii Rom├óne┼čti au trimis ajutoare sinistra┼úilor (├«n special Rusia ┼či Imperiul Otoman).


foi jpg jpeg

├Än urma acestui eveniment, pentru autorit─â╚Ťile de la acea vreme era evident c─â m─âsurile de prevenire a incendiilor trebuiau ├«mbun─ât─â┼úite. Coroborat─â ┼či cu d─âr├ómarea Turnului Col┼úea (principalul observator al incendiilor din acea perioad─â) ├«n anul 1888, necesitatea construirii unui nou turn de observa╚Ťie devine tot mai evident─â. Astfel, ├«n anul 1891 se finalizeaz─â ceea ce a r─âmas ├«n memoria colectiv─â sub numele de Foi┼čorul de Foc. De┼či a fost o construc┼úie impresionant─â ┼či costisitoare la vremea respectiv─â, Foi┼čorul ┼či-a ├«ncetat relativ rapid activitatea de observa┼úie a incendiilor: ├«n anul 1911 apar primele linii telefonice, incendiile put├ónd fi anun╚Ťate mult mai rapid. De asemenea, cl─âdirile care ├«ncep s─â fie construite ├«n jurul edificiului ├«ngreuneaz─â ┼či mai mult vizibilitatea.

├Än momentul de fa┼ú─â, cl─âdirea Foi┼čorului de Foc g─âzduie┼čte Muzeul Na┼úional al Pompierilor. O scurt─â vizit─â aici v─â va l─âmuri asupra istoriei pompierilor de-a lungul timpului. O sec┼úiune aparte a muzeului este cea dedicat─â luptei din Dealul Spirii, din anul 1848, c├ónd batalionul de pompieri condu┼či de c─âpitanul Pavel Z─âg─ânescu a fost ├«nvins de c─âtre oastea otoman─â trimis─â s─â ├«n─âbu╚Öe revolu┼úia. Un alt aspect important ce trebuie remarcat ├«n locul ├«n care am ajuns cu traseul nostru este c─â, ├«n perioada comunist─â, demol─ârile nu au afectat prea mult urbanistica zonei. Astfel c─â pia┼úa Foi┼čorul de Foc, situat─â la intersec┼úia Bulevardului Ferdinand cu Strada Traian ┼či din care converg mai multe str─âzi secundare, este constituit─â, relativ, din acelea┼či cl─âdiri pe care le puteam ├«nt├ólni ┼či ├«n perioada interbelic─â.  


foi2 jpg jpeg

Strada Zece Mese 

Continu├ónd c─âl─âtoria noastr─â prin vechiul Bucure┼čti, ajungem pe o veche strad─â a periferiei ora┼čului de odinioar─â ÔÇô ┼či ├«nc─â una cu un nume ┼či o poveste aparte: strada Zece Mese. Ea aminte┼čte de un local disp─ârut, Cafeneaua Galben─â, frecventat─â ├«n principal de samsarii pie┼úei. ├Än timpul verilor c─âlduroase, patronul cafenelei ├«ntindea de-a lungul trotuarului fix zece mese! Ca urmare, locuitorii str─âzii au adoptat aceast─â denumire popular─â a birtului.

Strada Zece Mese este amintit─â ┼či ├«n literatur─â, I.L. Caragiale sau Nicolae Steindhardt o men╚Ťioneaz─â ├«n scrierile lor; ┼či, pentru a sugera ┼či caracterul multietnic al traseului, red─âm un scurt pasaj din C─âl─âtoria unui fiu risipitor. Eseu roman┼úat asupra neizb├«nzii de Nicolae Steindhardt: ÔÇ×Vine ┼či Marghit? ├Äntreb. Marghit e fiica nec─âs─âtorit─â a doamnei Kuprelnik; cealalt─â, doamna Florel, ┼čade ├«n strada Zece Mese, ├«n casa lor b─âtr├óneasc─â. Tot acolo locuiesc ┼či madam Kuprelnik ┼či Marghit. M─âtu╚Öa mea, c├ónd vorbe┼čte de ei, vorbe┼čte ca despre un minister sau o institu┼úiune: Merg ├«n Zece Mese, sau: Sunt invitat─â ├«n Zece Mese, sau ├«nc─â: A┼ča se serve┼čte ├«n Zece MeseÔÇŁ.

Calea Mo┼čilor 

Merg├ónd c─âtre cel─âlalt cap─ât al str─âzii Zece Mese, ne intersect─âm cu una dintre cele mai vechi artere bucure┼čtene: Calea Mo┼čilor. Din istoria acestei str─âzi emblematice pentru ora┼č vom alege doar c├óteva evenimente ┼či pove┼čti importante.

Mult─â vreme ÔÇ×rival─âÔÇŁ cu mult mai cocheta ┼či occidentala Calea Victoriei, Calea Mo┼čilor este vechiul ÔÇ×Pod al T├órgului de Afar─âÔÇŁ (T├órgul Mo┼čilor ÔÇô zona Bucur Obor de ast─âzi). Este men┼úionat─â pentru prima dat─â ├«n vremea domnitorului ┼×erban Vod─â Cantacuzino (1640-1688) ┼či, tot ├«n acea vreme, pe aici trecea p├ór├óul disp─ârut al Bucure┼čtiului: Bucure┼čtioara. Constantin Bacalba┼ča noteaz─â c─â ├«n anul 1903, pe 21 mai, de ziua Sfin┼úilor Constantin ┼či Elena, aproape 200.000 de oameni au vizitat T├órgul de Mo┼či. De altfel, I.L. Caragiale ┼či Tudor Arghezi amintesc de T├órgul Mo┼čilor ├«n scrierile lor.

Dar Calea Mo┼čilor puncteaz─â ┼či la capitolul premiere: este prima strad─â pietruit─â din ora┼č (1825); ├«n anul 1872 pe aici apar primele tramvaie trase de cai, pentru ca mai apoi, ├«n anul 1894, s─â apar─â ┼či primul tramvai electric din Bucure┼čti, pe traseul Obor-Cotroceni. ├Än anul 1906 este consemnat─â a fi cea mai lung─â arter─â a Capitalei. Dup─â instalarea regimul comunist, vechea strad─â comercial─â a Bucure┼čtiului este supus─â ┼či ea, din p─âcate, demol─ârilor sistematice. Continu─âm traseul c─âtre Strada Sp─âtarului ┼či, dup─â c├ó┼úiva pa┼či, ne intersect─âm cu Strada Franzelari. Strada apare ├«n Planul maiorului Pappasoglu din 1871 ┼či ├«┼či ÔÇ×trageÔÇŁ numele de la breasla franzelarilor, desigur. Un anume Ioni╚Ť─â Cocatorul este, pesemne, primul franzelar din Bucure┼čti (acest sortiment nou de p├óine pentru locuitorii urbei, franzela ÔÇô probabil de inspira┼úie greceasc─â ÔÇô apare ├«n Bucure┼čti la sf├ór┼čitul secolului XIX). 

Casa Melik ÔÇô cea mai veche cas─â din Bucure╚Öti sau o legend─â urban─â? 

Pe strada Sp─âtarului la nr. 22, ├«n inima sectorului 2, nu departe de Biserica Armeneasc─â, se afl─â o cl─âdire presupus─â ca fiind cea mai veche din capitala Rom├óniei. Ca ├«n cazul oric─ârui monument istoric de mare importan╚Ť─â, ╚Öi ├«n cazul casei Melik putem vorbi de o sumedenie de legende urbane, de o ├«nv─âluire categoric─â ├«n mister. Numele str─âzii se afl─â ├«n leg─âtur─â direct─â cu aceast─â locuin╚Ť─â, despre care se presupune c─â a apar╚Ťinut ├«ntr-o prim─â etap─â unui boier cu rang de sp─âtar. De remarcat este c─â numele acestui individ nu r─âm├óne consemnat ├«n istorie ÔÇô ceea ce r─âm├óne este rangul s─âu boieresc. Din acest motiv, dar ╚Öi din lips─â de dovezi concrete cu privire la existen╚Ťa acestui prim proprietar, relatarea r─âm├óne la nivelul unei legende urbane. 

├Änv─âluit ├«n mister este ╚Öi anul ridic─ârii acestei construc╚Ťii. De╚Öi cercet─âtorii plaseaz─â ├«n studiile lor casa ├«n a doua jum─âtate a secolului XVIII, nu se ╚Ötie cu siguran╚Ť─â anul ├«n care a ap─ârut ea ├«n peisajul urbei. O variant─â vehiculat─â este anul 1760, dar povestea ├«ncepe s─â fie tot mai clar─â ├«ncep├ónd cu anul 1800. Lu├ónd ├«n considerare situarea ├«n proximitate fa╚Ť─â de cartierul armenesc, nu este de mirare faptul c─â aceast─â construc╚Ťie ajunge, ├«n cele din urm─â, ├«n posesia unui negustor armean, pe numele s─âu Kevork Nazaretoglu. Sub patronajul s─âu, casa Melik intr─â ├«ntr-o perioad─â de restaurare, prima de acest gen dintr-o serie de astfel de ac╚Ťiuni. Renov─âri ulterioare au fost f─âcute ├«n anii 1920, 1970 ╚Öi 2009.


melick jpg jpeg

Numele Melik provine de la cel mai important proprietar al acestei locuin╚Ťe, arhitectul Iacob Melik, care se c─âs─âtore╚Öte cu o urma╚Ö─â a negustorului armean Nazaretoglu, pe numele ei Ana. La moartea so╚Ťului ei, Ana va dona aceast─â cas─â comunit─â╚Ťii armene. ├Än 1920, un descendent al lui Iacob Melik, Eugen, va reintra ├«n st─âp├ónirea locuin╚Ťei, moment ├«n care va porni un amplu proces de restaurare. ├Än 1969, reintrat─â ├«n posesia comunit─â╚Ťii armene, casa este donat─â statului, care decide s─â fac─â din aceasta un muzeu de art─â. ├Äncep├ónd cu anul 1971, casa devine Muzeul ÔÇ×Theodor PalladyÔÇŁ, locul de ad─âpost al colec╚Ťiei de art─â donate de c─âtre so╚Ťii R─âu╚Ť, Gheorghe ╚Öi Serafina. Colec╚Ťia cuprinde aproximativ 1.300 de piese ╚Öi include lucr─âri ale unor pictori str─âini precum ╚Öi autohtoni. Muzeul cap─ât─â acest nume ca urmare a num─ârului mare de lucr─âri semnate Theodor Pallady prezente ├«n colec╚Ťie.

Mai mult, Casa Melik este un exemplu de arhitectur─â tradi╚Ťional─â rom├óneasc─â, lucru eviden╚Ťiat ├«n special prin intermediul cerdacului ├«nchis de la etaj. Scara din lemn, strea╚Öina, dar ╚Öi decora╚Ťiunile exterioare completeaz─â aspectul casei, de altfel foarte pu╚Ťin modificat pe parcursul numeroaselor demersuri de renovare. Vechimea, dar ╚Öi aspectul acestei locuin╚Ťe, legendele care o ├«nconjoar─â dar ╚Öi informa╚Ťiile certe fac din aceasta o comoar─â inestimabil─â a Bucure╚Ötiului, un monument ce nu este exploatat ├«nc─â la adev─ârata sa valoare.

Traseul pietonal ÔÇ×Turul de Foc ÔÇô La pas prin periferia Bucure╚Ötiului de odinioar─âÔÇŁ face parte din proiectul ÔÇ×Tineri Voluntari pentru Patrimoniul Rom├ónescÔÇŁ al Asocia╚Ťiei Turism Istoric. Turul a fost realizat ├«n luna septembrie a 2017 ╚Öi a adunat 80 persoane ├«n fa╚Ťa Bisericii Armene╚Öti, curioase s─â descopere istorii din mahalalele de odinioar─â.

Surse:

Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat ÔÇô Memorii 1947-1959, Editura Humanitas, Colec╚Ťia Ebook, 2011 

Tudor Dinu, Bucure╚Ötiul fanariot: Biserici, ceremonii, r─âzboaie, Bucure╚Öti, Humanitas, 2015 

Constantin C. Giurescu, Istoria Bucure╚Ötilor, Bucure╚Öti, Editura Vremea, edi╚Ťia a III-a rev─âzut─â, 2009 

Titu Maiorescu, Rom├ónia, R─âzboaiele balcanice ╚Öi Cadrilaterul, Bucure╚Öti, Editura Machiavelli, 1995 

Alexandru Ofrim, Str─âzi vechi din Bucure┼čtiul de azi, Bucure╚Öti, Ed. Humanitas, 2007 

George Potra, Din Bucure┼čtii de ieri, Vol. I, Bucure╚Öti, Ed. ┼×tin┼úiific─â ┼či Enciclopedic─â, 1990 

http://www.uariasi.ro/despre-armeni 

http://www.stradaarmeneasca.ro/12-curiozitati 

http://topu.ro/12-lucruri-interesante-despre-armenia 

http://ouatib.blogspot.ro/2016/06/fintina-din-parcul-izvorul-rece-1950.html 

http://biserica_greaca_bucuresti.crestinortodox.ro/istoric/istoria_bisericii_grecesti_buna_vestire_din_bucuresti-49  

http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-B.pdf  

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/minunata-poveste-a-lui-evanghelie-zappa  

http://punctedefuga.ro/2012/09/ferdinand-nr-13 

http://www.ipedia.ro/alexandru-flechtenmacher-643 

http://www.muzeulpompierilor.ro/index.php/2013-04-26-02-05-09/despre-muzeu 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_Bucure%C8%99ti,_sector_2#B-II-m-B-18722  

http://www.mediafax.ro/cultura-media/poveste-urbana-casa-melik-o-parte-a-istoriei-romaniei-impresioneaza-in-circuitul-arhitectural-bucurestean-foto-12942001  

http://100delocuri.ro/casa-melik-muzeul-theodor-pallady 

http://www.digi24.ro/emisiuni/jurnal-pentru-copii/povesti-din-bucuresti-casa-melik-212280