Republika e Shqipërisë - Destinație de vis sau un punct de ocolit?
Când cineva menționează în trecere Albania ca potențială destinație de vacanță, cu siguranță majoritatea se gândesc de ce totuși această locație. Ca și alte destinații din Balcani, reputația este adesea una negativă și totodată învechită, însă ca majoritatea locuitorilor din această regiune și Albania reușește să-și schimbe înfățișarea punând la încercare grea destinații mult mai faimoase din lume.
Albania este cu siguranță o țară a contrastelor. De la capitala sa, Tiranë (Tirana), modernă și foarte în ton cu stilul metropolitan vestic, la stațiunea situată lângă Marea Mediterană, Durrës, care expune peisaje parcă furate din Saint-Tropez, Shqipëria (Albania) este probabil una din acele țări care îți va trezi o mulțime de amintiri și legături din alte sejururi realizate în Europa. O spun, poate, pentru că mie la fiecare colț de stradă mi-a adus aminte de alte locații frumoase pe care le vizitasem anterior, printre care unele situate în Grecia, Italia și chiar Franța.
Despre Albania pe scurt se poate spune că este o țară relativ mică din punct de vedere al întinderii, cu o suprafață totală de 28.748 km2. Totodată, populația mai mare cu puțin ca sumă decât cea a zonei metropolitane bucureștene, însumează 2.402.113, din care o cincime aproximativ locuiește în capitală. Toate confesiunile sunt acceptate și binevenite în Albania, majoritatea declarată fiind islamică cu un procent aproximativ de 46% din totalul populației.
Albania, un mix de modern și istoric
Plecând de la aeroportul Maica Tereza din Tirana, nu ai cum să ratezi detaliile moderne ale structurii proaspăt ridicată la standarde curente. Palmierii situați în apropiere aduc aminte de faptul că iernile sunt blânde în țară, iar verile tipic mediteraneene. Nu e de mirare că 15 grade este temperatura înregistrată în Februarie la ora amiezii în Tirana.
Turnul venețian din orasul Durres, Albania sursă foto Tudor Sprînceană
Chiar dacă Albania nu are un sistem feroviar bine pus la punct, asemenea cazului Greciei, cu care aceasta are graniță comună, transportul se realizează prin intermediul autocarelor. Acestea fac legătura cu cele mai îndepărtate sau apropiate orașe ale Albaniei.
Merită menționate câteva orașe cu vechi legături istorice, deși acestea sunt doar un început timid într-o lume ce ascunde surprize până și în cele mai mici sate și locații ale țării. Pe lângă Tirana și Durrës, nu trebuie ratate Shkodër în nord sau Vlorë în sud.
De altfel, orașul Vlorë se află relativ aproape și de Sarandë, o stațiune cu care și noi românii avem legături prin intermediul istoricului Nicolae Iorga. Aproape de granița cu Grecia găsim și orașul antic Butrint, un polis antic grecesc ce datează din secolul opt înainte de Hristos.
Moscheea Namazgah, Tirana – Albania sursă foto Tudor Sprînceană
Legăturile vizibile pretutindeni
Influențele externe se pot observa cu ochiul liber oriunde te-ai afla. În stațiunile de la mare este imposibil să ratezi puternica influență italiană, marcată de monumente în stil venețian dar și de localurile parcă inspirate de la vecinii lor aflați dincolo de Marea Adriatică.
De fapt, legăturile dintre cele două popoare sunt mult mai vechi. Italia este și unul dintre cei mai mari parteneri de comerț ai Albaniei. Lanțuri de magazine italiene se găsesc la orice pas în Tirana, iar locuitorii Albaniei vorbesc adesea fluent limba italiană.
În ceea ce privește înrudirea albanezilor cu alte popoare din Europa, strămoșii lor, ilirii au făcut parte din cele trei mari familii paleo-balcanice, alături de greci și traci, ultimii cu care avem și noi, românii, tangențe puternice. Limba albaneză este considerată de către experți apropiată de cea a grecilor și armenilor.
Institutie nationala in capitala albaneza, Tirana sursă foto Tudor Sprînceană
Mai puțin cunoscut este faptul că și România a manifestat influențe asupra Albaniei, având un rol important în formarea statului albanez prin încurajarea unor curente naționale ce au înflorit chiar pe pământurile mioritice.
Poate două dintre cele mai elocvente exemple le reprezintă folosirea operei lui Ciprian Porumbescu drept linie melodică pentru imnul național albanez “Himni i Flamurit”, precum și prezența bustului lui Nicolae Iorga, istoric român, în stațiunea mediteraneeană Sarandë, acolo unde a trăit o perioadă din viața sa.
Pe de altă parte, Victor Eftimiu este un exemplu de imigrant Albanez ce a ajuns să contribuie la îmbogățirea culturii românești prin activitatea sa de poet și dramaturg. Născut în apropiere de orașul Korçë (1889), acesta sosea în România pentru prima dată în jurul anului 1905. Eftimiu a locuit o perioadă din viața sa chiar la București, în apropierea parcului Cișmigiu.
Interesant de știut este și faptul că prima traducere a Coranului în limba albaneză a avut loc la noi în țară, la Ploiești. Totodată prima rezoluție privind independența Albaniei a fost adoptată în România, la București. Iar prima țară care a recunoscut independența Albaniei a fost România.
Centrul capitalei albaneze, Tirana sursă foto Tudor Sprînceană
Dacă aveați impresia că astăzi legăturile nu mai sunt atât de puternice, merită menționat că acest gând este contrazis de diferitele operațiuni întreprinse de România în ceea ce privește colaborarea cu Albania.
Ofițerii de poliție albanezi au fost antrenați într-o bună măsură de către reprezentanți ai MAI. Numeroase discuții și negocieri au avut de asemenea ca scop investiții reciproce pentru dezvoltarea legăturilor economice. Începând cu 1 ianuarie 2017, România și Albania au pus în funcțiune un acord de liber schimb.
Citind aceste câteva rânduri despre o țară ale cărei istorii și mistere ne sunt adesea neclare, putem realiza că niciodată nu există un motiv întemeiat pentru a evita sau a amâna cunoașterea anumitor popoare. Albania este o destinație exotică nu prin plasarea geografică ci prin poveștile pe care aceasta le dezvăluie vizitatorilor săi.
