ÔÇ×Casa cu leiÔÇŁ   c├óndva o cl─âdire simbol a Constan┼úei jpeg

ÔÇ×Casa cu leiÔÇŁ - c├óndva o cl─âdire simbol a Constan┼úei

­čôü Patrimoniu
Autor: Miruna Elena Popa

Casa cu lei, realizat─â ├«n stilul Neorena┼čterii italiene ╚Öi cu elemente neoclasice, a fost ridicat─â de armeanul din Constan┼úa, Dicran Emirzian pentru familia sa. La un moment dat, Dicran Emirzian a decis s─â ├«nchirieze locuin┼úa lui Laz─âr Munteanu, un magistrat pasionat de art─â, care f─âcea parte din celebra familie Kalinderu ┼či care a fost prieten cu mul┼úi pictori rom├óni importan┼úi. Acesta ┼či-a expus la parterul casei o impresionant─â colec┼úie de art─â, care putea fi admirat─â din strad─â de c─âtre trec─âtori. 

 Cl─âdirea de la malul m─ârii a fost construit─â dup─â planurile arhitectului rom├ón, Ion Berindei, ├«ntre anii 1895 ┼či 1898, dovad─â fiind elementul unificator: prezen┼úa necontenit─â a leilor. Numele cl─âdirii provine de la existen┼úa celor patru lei sculpta┼úi pe coloanele de sus┼úinere ale imobilului

Casa cu lei a devenit, dup─â primul r─âzboi mondial, pentru scurt timp sediu de banc─â (├«n anul 1921), iar ├«n cas─â a locuit Bebi Emirzian, fiul lui Dicran, p├ón─â ├«n 1941, c├ónd s-a mutat la Bucure┼čti. Imobilul a avut apoi mai mul┼úi chiria┼či, iar ├«n 1950 a fost na┼úionalizat. ├Än anii '70, Casa cu lei a trecut printr-un proces de restaurare, fiind transformat─â ├«ntr-un restaurant celebru la vremea aceea, care a func┼úionat p├ón─â ├«n primii ani dup─â Revolu┼úia din 1989.

Faţada principală spre strada Dianei este reprezentată prin cele patru coloane de ordin colosal, cu socluri înalte de piatră. La partea superioara a fiecărei coloane prin amplasarea câte unui leu din piatră s-a realizat un efect arhitectonic aparte conferind construcţiei originalitatea despre care amintim aproape de fiecare dată când este vorba de această clădire..

Latura sud-vestica (dinspre port) si cea răsăriteană se întregesc în păstrarea echilibrului arhitectural prin câte două balcoane dispuse marginal la primul etaj.

image

Intrarea principal─â se afl─â pe o platform─â supra├«n─âl┼úat─â fa┼ú─â de nivelul str─âzii care esta deservita de o platforma ce oblig─â la o anume degajare fa┼ú─â de volumele comune ale str─âzii. De┼či limitat ca suprafa┼ú─â, balconul semideschis astfel creat ofer─â senza┼úia p─âtrunderii ├«ntr-un edificiu ce se deta┼čeaz─â de comunul citadin. Capitelurile din piatr─â sunt decorate sub corni┼č─â pe console, cu ove, br├óu cu frunze de laur, volute, palmete, frunze de acant si cactus, sus┼úin├ónd patru lei, a┼čeza┼úi la r├óndul lor pe socluri ├«nalte.

 Cladirea impresioneaz─â prin arhitectura impun─âtoare, bine conservat─â ce opre┼čte lumina la diversele ore ale zilei prin detalii fascinante. Stilistic, cl─âdirea apar┼úine eclectismului, specific secolului al XIX-lea. Principiul acestui stil este acela de alegere a elementelor din componen┼úa clasicismului, a rena┼čterii ┼či a barocului, combin├óndu-le ├«ntr-o nou─â sintez─â, niciodat─â aceia┼či.

Elementele de expresie au fost suprimate de-a lungul anilor din varii considerente. Cl─âdirea a suportat ultimele transform─âri ┼či degrad─âri majore ├«n perioada 1974 - 1977 c├ónd a fost folosit─â ca sediu pentru ├«ntreprinderea ÔÇŁMinieraÔÇŁ Dobrogea. Pe parcursul anilor edificiul a avut mai multe destina┼úii ┼či func┼úiuni: ┼či-a desf─â┼čurat activitatea pentru o vreme baroul de avoca┼úi, a servit drept sediu pentru mai multe institu┼úii ┼či ├«ntreprinderi.

image