Cele mai populare căi ferate înguste din România
În județul Mureș, turiștii se pot plimba cu mocănița Sovata, pe un traseu de circa 14 kilometri între gara mică a stațiunii și halta Câmpu Cetății. Întregul traseu de cale ferată îngustă măsura 82 kilometri și a fost construit la începutul secolului XX, între localitățile Târgu Mureș și Praid.
Mocănița Sovata a fost folosită din 1915 până în 1997 pentru transportul de călători și mărfuri, însă acum sectorul păstrat este destinat turismului. Una dintre locomotivele cu aburi a fost construită în 1949.
În județul Sibiu, localitățile Sibiu și Sighișoara au fost legate la începutul secolului XX printr-o cale ferată îngustă de circa 110 de kilometri, de pe Valea Hârtibaciului, a cărei construcție a început în 1895.
Primul tronson al ei, între Sighișoara și Agnita, de 48 de kilometri, a fost dat în folosință în 1898, iar cel de-al doilea, între Agnita și Sibiu, de 62 de kilometri, în 1910. Calea ferată a fost folosită pentru transportul călătorilor și al mărfurilor, în special al lemnului, însă în 1965 primul ei tronson a fost desființat. În 2001, circulația trenurilor de călători operate de CFR pe traseul Sibiu - Agnita a fost oprită. O asociație a încercat salvarea căii ferate și promovarea ei ca obiectiv turistic.
„Din cei 64 de kilometri de cale ferată de mocăniță de pe Valea Hârtibaciului, până acum au fost repuși în funcțiune de către voluntari cei șapte kilometri dintre gările Hosman și Cornățel. Pe aceștia, Asociația Prietenii Mocăniței organizează regulat curse cu tren diesel, iar ocazional curse cu tren cu abur. În prezent, lucrăm la prelungirea traseului mocăniței cu încă 2,6 kilometri, de la Hosman până la fosta haltă Fofeldea, pe care sperăm că îi veți putea parcurge cu ciclo-drezina în curând”, informează ONG-ul Asociația Prietenii Mocăniței.
Mocănițele din Apuseni
În Munții Apuseni, calea ferată cu ecartament îngust Turda - Abrud, cu o lungime de 93 de kilometri, a fost construită în perioada 1891-1912, fiind folosită până în 1997 pentru transportul călătorilor și al lemnului.
Cea mai mare parte a traseului a fost dezafectată, dar s-au păstrat două sectoare ale acesteia, care totalizează 30 de kilometri și sunt folosite în scop turistic. Unul leagă localitățile Lunca Arieșului și Sălciua și altul pornește din Câmpeni, pe un traseu de 11 kilometri, până la Cărpiniș, în vecinătatea orașului Abrud.
„Până în anii ’70, trenul era acționat cu locomotive cu abur. Pe măsură ce tehnologia a evoluat, moții au avut trenuri moderne, care erau echivalentul celor care circulau pe liniile normale, dar la o scară mai mică. Acestea au fost ultimele trenuri care au circulat pe Valea Arieșului”, informează Căile Ferate Înguste, societatea care are în grijă traseul.
Tot în Munții Apuseni, pe valea Crișului Alb, locomotivele cu abur circulă pe ultima cale ferată îngustă din Hunedoara, un tronson de circa zece kilometri dintre localitățile Brad și Crișcior.
Calea ferată veche de peste 110 ani a fost folosită intens până la sfârșitul secolului XX, pentru transportul cărbunelui de la Țebea și al minereului de la minele din zona Bradului. A fost clasată ca monument istoric, din inițiativa austriacului Georg Hocevar, cel care întreține traseul.
În Hunedoara, peste 100 de kilometri de cale ferată îngustă funcționau la mijlocul secolului trecut, cea mai veche dintre ele fiind linia Hunedoara - Ghelari, din Ținutul Pădurenilor. O altă cale ferată lega orașul Orăștie de Sarmizegetusa Regia, aflată la circa 40 de kilometri, pe valea Grădiștii, având mai multe ramificații. Aceste căi ferate miniere și forestiere ferate erau folosite în special pentru transportul cărbunilor și al lemnelor, însă erau la fel de utile locuitorilor așezărilor izolate ale Hunedoarei.
Mocănițele din nordul României
În nordul României, orașul Vișeu de Sus din Maramureș a devenit în ultimii ani un oraș - stațiune, cunoscut și datorită căii ferate forestiere, care a fost folosită aproape neîntrerupt de la inaugurarea sa în 1932, pe traseul ei de circa 30 de kilometri de pe valea Vaserului. În prezent, un tronson de 22 de kilometri ai căii ferate cu ecartament îngust, între stațiile Vișeu de Sus și Paltin, este destinat turiștilor.
„Mocănița de la Vişeu de Sus este ultima cale ferată forestieră cu abur din lume. În prezent, suntpatru locomotive cu aburi care funcţionează pe această rută, numele lor fiind: Elveţia, Cozia, Măriuţa, Krauss. Durata totală a călătoriei pe traseul Vișeu de Sus – Stația Paltin este de două ore”, anunță primăria orașului Vișeu de Sus.
În Bucovina, primele căi ferate înguste au fost construite la sfârșitul secolului al XIX-lea, la Moldovița, iar în anii ‘80 rețeaua de căi ferate cu ecartament de 760 mm depășea 70 de kilometri, garniturile fiind folosite în special la transportul buștenilor. La Mănăstirea Moldovița din Suceava, un traseu de circa 12 kilometri de cale ferată îngustă pe care circulă „Mocănița Huțulca”, este, din 2005, destinat turismului.
Prima cale ferată forestieră din România, construită în perioada 1889 -1891 pe ruta Covasna Comandău, a fost închisă circulației în 1999, însă în următorii ani a mai fost folosit în scop turistic un tronson de circa șapte kilometri, în Covasna.
Linia îngustă Târgu Mureş – Lechinţa, de 96 de kilometri, datează de la începutul secolului XX și a fost dezafectată îmn anii ‘90. Liniile ferate au fost ridicate, cu excepția unui tronson de 35 de kilometri între Râciu (Mureş) şi Teaca (Bistriţa-Năsăud) care a fost reabilitat și folosit ocazional în scop turistic.
Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro
Mai multe pentru tine...
