ÔÇ×Moc─âni╚Ťa ÔÇô Trenul amintirilorÔÇŁ  Scurt─â incursiune ├«n trecutul c─âii ferate forestiere Vi╚Öeu de Sus jpeg

ÔÇ×Moc─âni╚Ťa ÔÇô Trenul amintirilorÔÇŁ. Scurt─â incursiune ├«n trecutul c─âii ferate forestiere Vi╚Öeu de Sus

­čôü C─âl─âtorii ├«n istorie
Autor: Olimpia Cop─âcenaru

Calea Ferat─â Forestier─â ce are drept punct de plecare localitatea Vi╚Öeu de Sus, mult mai cunoscut─â drept ÔÇ×moc─âni╚Ťa de pe Valea VaseruluiÔÇŁ a devenit ├«n ultimul deceniu un brand turistic maramure╚Öean, atr─âg├ónd zeci de mii de turi╚Öti dornici de a admira peisajele oferite de ultima cale ferat─â forestier─â func╚Ťional─â din Carpa╚Ťi.

 Situat─â ├«n partea de nord a Rom├óniei, la grani╚Ťa cu Ucraina, localitatea Vi╚Öeu de Sus ╚Öi-a c─âp─âtat faima gra╚Ťie prezen╚Ťei c─âii ferate pe ecartament ├«ngust (760 mm), specific─â regiunilor cu relief accidentat, ce se ├«ntinde de-a lungul s─âlbaticului bazin al v─âii r├óului Vaser, afluent al Vi╚Öeului, ce de╚Ťine o suprafa╚Ť─â de peste 40000 de hectare, ╚Öi traverseaz─â o imens─â zon─â ├«mp─âdurit─â din interiorul Parcului Natural Mun╚Ťii Maramure╚Öului.

 ├Änceputurile exploat─ârilor forestiere

Din cele mai vechi timpuri, via╚Ťa locuitorilor Maramure╚Öului a fost dependent─â de p─âdure, lemnul fiind un element definitoriu al regiunii. La ├«nceput, lemnul era folosit pentru necesit─â╚Ťile proprii, ├«n special ├«n gospod─ârii, ├«ns─â odat─â cu descoperirea z─âc─âmintelor de sare de la Co╚Ötiui, t─âierile s-au intensificat, ├«ntruc├ót Imperiul Austro-ungar avea nevoie de un num─âr mare de plute pentru a transporta sarea pe r├óul Tisa. A╚Öadar, exploatarea la scar─â industrial─â a resurselor de lemn de pe Valea Vaserului a debutat ├«n secolul al XVIII-lea.

├Än anul 1775, nobilii din Vi╚Öeu de Sus v├ónd Imperiului suprafe╚Ťe importante de p─âdure din bazinul r├óului Vaser, totaliz├ónd peste 19000 de hectare. ├Än prezent, acestea au redevenit proprietatea statului rom├ón, fiind administrate de Ocolul Silvic Vi╚Öeu de Sus. De altfel, localitatea Vi╚Öeu de Sus este una dintre cele mai extinse din Rom├ónia din punct de vedere al suprafe╚Ťei, cu peste 440 kmp;comparativ, suprafa╚Ťa Municipiului Bucure╚Öti este de doar 228 kmp. Dup─â achizi╚Ťionarea arealelor forestiere, autorit─â╚Ťile austriece au decis colonizarea ├«n regiune a unui num─âr important de germani, majoritatea provenind din regiunea Zips, toponim de la care provine denumirea de ╚Ťip╚Ťeri, cu scopul exploat─ârii resurselor din zon─â. Toate localit─â╚Ťile situate pe Valea Vaserului reprezint─â un exemplu de convie╚Ťuire ├«ntre rom├óni, ╚Ťip╚Ťeri, evrei, ucraineni ╚Öi maghiari. Etnologul Claus Stephani men╚Ťioneaz─â ├«n cartea sa ÔÇ×A fost un ╚Ötetl ├«n Carpa╚ŤiÔÇŁ, alc─âtuit─â din convorbiri cu evrei ╚Öi ╚Ťip╚Ťeri, locuitori ai Vi╚Öeului de Sus ├«n perioada interbelic─â, faptul c─â evreii tr─âiau ├«n ╚śtetl, germanii ÔÇô ├«n ╚Üipserai, cartiere de o parte ╚Öi de alta a V─âii Vaserului, iar rom├ónii ÔÇô ├«n micile c─âtune din lungul v─âilor Vi╚Öeului ╚Öi Vaserului. ╚Üip╚Ťerii au amenajat malurile r├óului Vaser ╚Öi ale afluen╚Ťilor, au construit numeroase baraje, diguri ╚Öi st─âvilare, cele mai importante fiind la M─âc├órl─âu, ei fiind ╚Öi cei  responsabili de transportul lemnului c─âtre gaterele din Vi╚Öeu de Sus.

Plut─âritul a r─âmas principalul mijloc de transport al lemnului p├ón─â ├«n perioada interbelic─â, administratorii actuali ai CFF Vi╚Öeu de Sus estim├ónd faptul c─â peste 50.000 mc de lemn au fost transporta╚Ťi anual, timp de aproximativ 150 de ani, c─âtre Imperiul Austro-Ungar.

340242 331722006854169 1044491177 o jpg jpeg

Plut─ârit pe Valea Vaserului

 Amenajarea c─âii ferate forestiere

Anul 1929 aduce schimb─âri importante ├«n activitatea de exploatare a lemnului de pe Valea Vaserului. ├Än urma unor fenomene hidrologice extreme, reprezentate prin viituri ╚Öi inunda╚Ťii, barajele construite de c─âtre ╚Ťip╚Ťeri pe v─âile Vaserului ╚Öi afluen╚Ťilor sunt afectate, fapt ce impune luarea unor decizii ├«n privin╚Ťa continu─ârii exploat─ârilor. Astfel, Casa Autonom─â a P─âdurilor Statului impune construirea unei c─âi ferate forestiere, primul tronson, p├ón─â la cantonul forestier F─âina, fiind finalizat ├«n anul 1933 ╚Öi totaliz├ónd 32 km. Noua modalitatea de transport a lemnului a fost aleas─â datorit─â principiului s─âu simplu de func╚Ťionare ╚Öi a costurilor reduse de ├«ntre╚Ťinere:calea ferat─â urma cursul r├óului, curbele av├ónd o raz─â ce impunea un ecartament ├«ngust. Vagoanele goale destinate bu╚Ötenilor erau transportate de micile locomotive ├«n amonte, iar dup─â ├«nc─ârcare ÔÇô se deplasau la vale, ├«nspre gater, conform legilor gravita╚Ťiei, aportul locomotivelor fiind unul minor, const├ónd ├«n fr├ón─âri sau ajutor la traversarea unor curbe. Acest nou mijloc de transport, introdus ├«n multe state europene ce de╚Ťin suprafe╚Ťe montane importante, a dus treptat la renun╚Ťarea la vechea metod─â a plut─âritului.

384280 331722296854140 846666208 n jpg jpeg

Amenajarea c─âii ferate de pe Valea Vaserului

 Valea Vaserului ╚Öi cele dou─â r─âzboaie mondiale

Valea Vaserului a jucat un rol activ în timpul celor două războaie mondiale, fiind martoră a unor lupte sângeroase.

├Än perioada Primului R─âzboi Mondial, linia frontului era stabilit─â pe actuala grani╚Ť─â cu Ucraina. Dovezile r─âmase sunt cimitirul militar de la Miraj, distrus ╚Öi el par╚Ťial la inunda╚Ťiile din 1929.

Al Doilea R─âzboi Mondial aduce cu sine lupte de mai mic─â amploare, pe vechea linie a frontului. Un moment decisiv ├«n istoria V─âii Vaserului are loc ├«n octombrie 1944, c├ónd trupele germane aflate ├«n retragere au considerat defileul ├«ngust un loc propice pentru organizarea unei ambuscade cu scopul de a ├«ncetini ├«naintarea ru╚Öilor ├«n Maramure╚Ö, fiind executate numeroase amenaj─âri genistice care au dus la pagube majore. Urme precum tran╚Öee, loca╚Öuri de tragere, grote sau galerii pentru depozitarea muni╚Ťiei sunt vizibile ╚Öi ├«n prezent, ├«n special ├«n defileul ├«ngust de la Novicior, dar ╚Öi ├«ntre Bard─âu ╚Öi Botizu.

Ulterior, ╚Öinele au fost ref─âcute ╚Öi prelungite, pode╚Ťele ╚Öi tunelurile ÔÇô reamenajate ╚Öi au fost ad─âugate noi ramifica╚Ťii ce urm─âreau traseul unor afluen╚Ťi ai r├óului Vaser, precum ╚śtevioara sau Nov─â╚Ťul. ├Än anul 1961, dup─â finalizarea lucr─ârilor, calea ferat─â ├«nsuma aproximativ 80 km, dintre care jum─âtate ÔÇô pe Valea Vaserului, restul reprezent├ónd  ramifica╚Ťii, linii de garare din sta╚Ťii sau depozite. Pentru transportul lemnului se foloseau ╚Öapte locomotive cu abur special proiectate pentru liniile cu ecartament ├«ngust ╚Öi alte dou─â pentru ecartament normal, majoritatea fiind produse de Uzinele Re╚Öi╚Ťa.

 Perioada de declin a CFF Vi╚Öeu de Sus

Urm├ónd tendin╚Ťele din restul statelor europene, care au renun╚Ťat ├«n anii 1940-1950 la c─âile ferate forestiere, ├«nlocuindu-le cu drumuri forestiere, infrastructura de transport rutier se dezvolt─â major ├«n Rom├ónia, pun├ónd ├«n pericol existen╚Ťa locomotivelor cu abur. Totu╚Öi, ├«nt├órzierile ├«n dezvoltarea economic─â ce caracterizau Europa de Est fac ca ├«n anul 1986, la uzinele de la Reghin, ├«nc─â s─â fie fabricate locomotive cu abur.

Cu toate acestea, declinul căilor ferate forestiere este unul abrupt, iar în perioada 1970-1990, la nivelul României sunt scoși din uz peste 2000 km de șine de ecartament îngust.

Anii 1990 aduc schimb─âri ├«nc─â ╚Öi mai drastice, singura cale ferat─â forestier─â ce r─âm├óne func╚Ťional─â fiind cea de pe Valea Vaserului, ├«ndeplinind ├«n prezent dubl─â func╚Ťie:de transport de material lemnos ╚Öi, ├«ncep├ónd cu anul 2005, turistic─â, de transport al persoanelor ├«n vagoane tractate de locomotive cu abur.

 Prezentul ╚Öi viitorul CFF Vi╚Öeu de Sus

De╚Öi cele mai multe locomotive cu abur care au fost folosite de-a lungul timpului ├«n Rom├ónia au fost abandonate ├«n perioada 1980-1990, fiind ├«nlocuite de cele electrice, mult mai performante, o mic─â parte au avut ╚Öansa de a fi reabilitate ╚Öi reintroduse ├«n circuit. Cea mai veche locomotiv─â ce transport─â turi╚Ötii pe Valea Vaserului, av├ónd peste 100 de ani, este ÔÇ×M─âriu╚ŤaÔÇŁ, construit─â la uzinele din Berlin. O alt─â ÔÇ×veteran─âÔÇŁ a CFF Vi╚Öeu de Sus este locomotiva ÔÇ×KraussÔÇŁ, fabricat─â ├«n Linz ├«n anii 1920. Totodat─â, uzinele Re╚Öi╚Ťa sunt reprezentate de locomotivele Elve╚Ťia ╚Öi Bavaria, denumite ├«n cinstea ╚Ť─ârilor din care s-a achizi╚Ťionat sau care au donat material rulant, ambele av├ónd peste 60 de ani, al─âturi de locomotiva Cozia-2, utilizat─â pentru transportul de lemn. Una dintre cele mai ÔÇ×tinereÔÇŁ locomotive este Cozia-1, fabricat─â la Reghin, ├«n anul 1986. 

├Än prezent, Calea Ferat─â Forestier─â Vi╚Öeu de Sus este administrat─â de c─âtre R.G. Holz Company S.R.L., sprijinit─â de asocia╚Ťia ÔÇ×Hilfe f├╝r die WassertalbahnÔÇŁ, oferind o gam─â larg─â de servicii, precum plimb─âri cu trenurile turistice cu abur (├«n perioada aprilie-octombrie), cazare ╚Öi mas─â ├«n trenul-hotel Carpatia Express sau organizarea de evenimente speciale ╚Öi trasee turistice ├«n nop╚Ťile cu lun─â plin─â. Cu sprijin elve╚Ťian, au fost reabilitate locomotive, au fost procurate noi vagoane pentru transportul persoanelor ╚Öi a fost renovat─â cl─âdirea istoric─â a g─ârii Vi╚Öeu de Sus, ad─âug├óndu-i-se un muzeu, o cafenea ╚Öi un centru de informare.

├Än urma inunda╚Ťiilor care au distrus o parte important─â a terasamentului c─âii ferate, ├«n prezent trenul turistic parcurge doar o distan╚Ť─â de 21, 6 km, p├ón─â la sta╚Ťia Paltin, unde au fost amenajate locuri de agrement, trasee tematice, cl─âdirea istoric─â a g─ârii Paltin, transformat─â ├«ntr-un mic muzeu, ╚Öi unde pot fi observate manevre feroviare sau trecerea trenului de produc╚Ťie.

750x476 images stories imagini harta valea vaserului gif gif

Traseul Moc─âni╚Ťei de pe Valea Vaserului

 ├Än 2015, cursele zilnice efectuate pe Valea Vaserului c├ó╚Ötig─â Certificatul de Excelen╚Ť─â TripAdvisor, acordat pe baza notelor turi╚Ötilor impresiona╚Ťi de Moc─âni╚Ť─â-singurul tren industrial din Europa tractat de locomotiv─â cu aburi r─âmas ├«nc─â ├«n func╚Ťiune.