De la Gara Târgoviștei la Gara de Nord  Istoria tumultuoasă a celui mai mare nod feroviar din România jpeg

De la Gara Târgoviștei la Gara de Nord. Istoria tumultuoasă a celui mai mare nod feroviar din România

Principalul nod feroviar al Rom├óniei ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, cea mai mare poart─â de intrare ├«n Capital─â, Gara de Nord are o istorie tumultuoas─â, care se ├«ntinde pe un veac ╚Öi jum─âtate. Cl─âdirea, a c─ârei piatr─â de temelie a fost pus─â la 10 septembrie 1868, ├«n prezen╚Ťa domnitorului Carol I, a primit milioane de c─âl─âtori, de la cet─â╚Ťeni obi╚Önui╚Ťi la capete ├«ncoronate, a trecut prin mai multe renov─âri ╚Öi a supravie╚Ťuit bombardamentelor din cel de-al Doilea R─âzboi Mondial ╚Öi planurilor de demolare ale lui Nicolae Ceau╚Öescu, r─âm├ón├ónd p├ón─â ├«n prezent un simbol al Bucure╚Ötiului. 

Construc╚Ťia g─ârii care urma s─â lege Capitala cu nordul ╚Ť─ârii a ├«nceput ├«nainte de inaugurarea primei g─âri a Bucure╚Ötiului, Filaret, aceasta din urm─â fiind deschis─â la 19/31 octombrie 1869. Viitoarea Gar─â de Nord a fost construit─â pe un teren care la vremea respectiv─â se afla la marginea Capitalei. Terenul a fost proprietatea boierului Dinicu Golescu ╚Öi a fost cump─ârat de stat de la nepoata acestuia Zoe Racovi╚Ť─â, care l-a primit drept zestre la c─âs─âtoria cu Effingham Grant, ├«n 1850. Diplomat, om de afaceri ╚Öi filantrop, n─âscut ├«n Marea Britanie ╚Öi stabilit ├«n Rom├ónia, frate al Mariei Rosetti (n─âscut─â Mary Grant), Effingham Grant a fost un personaj care influen╚Ťat dezvoltarea Bucure╚Ötiului ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea. ├Än prezent, numele s─âu este purtat de podul ce traverseaz─â liniile de cale ferat─â ce p─âtrund ├«n Capital─â spre Gara de Nord.

Construc╚Ťia G─ârii de Nord a durat patru ani. Ini╚Ťial a fost numit─â Gara T├órgovi╚Ötei, de la Calea T├órgovi╚Ötei, redenumit─â Calea Grivi╚Ťei ├«n 1878, ├«n memoria celei mai s├óngeroase b─ât─âlii din R─âzboiul de Independen╚Ť─â. Gara a fost construit─â de consor╚Ťiul Strousberg, c─âruia i-a fost concesionat─â construc╚Ťia mai multor tronsoane de cale ferat─â.

ÔÇ×Proiectul g─ârii cuprindea o cl─âdire ├«n form─â de U, cu dou─â corpuri paralele legate de un al treilea corp dispus perpendicular, cu arhitectur─â inspirat─â de cea a G─ârii de Nord din Paris. Gara destinat─â de la bun ├«nceput pentru tranzitul de c─âl─âtori ╚Öi m─ârfuri cuprindea ╚Öapte linii de cale ferat─â, mai multe ateliere ╚Öi birouri. De-a lungul timpului i s-au ad─âugat corpuri noi, au fost realizate schimb─âri ale fa╚Ťadelor, devenind din gara de tranzit, o gar─â terminus. La data de 25 septembrie 1872, gara este inaugurat─â ├«n cadru festiv. Astfel, sta╚Ťia care prime╚Öte numele de Gara T├órgovi╚Öte se deschide circula╚Ťiei feroviare pe linia Roman - Gala╚Ťi - Bucure╚Öti ÔÇô Pite╚ÖtiÔÇŁ, noteaz─â arhitectul Alexandra Buleu, ├«n lucrarea ÔÇ×Gara feroviar─â, expresie a coliziunii culturale dintre ora╚Ö ╚Öi teritoriu. Studiu de caz: Gara de Nord, Bucure╚ÖtiÔÇť.

├Än urma falimentului consor╚Ťiului Strousberg, statul rom├ón a fost nevoit s─â r─âscumpere tronsoanele de cale ferat─â, precum ╚Öi cl─âdirea g─ârii din Bucure╚Öti, care au intrat ├«n administrarea C─âilor Ferate Rom├óne (CFR), institu╚Ťie ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1880. ├Änc─â de la ├«nceput, cl─âdirea g─ârii a fost martor─â a numeroase evenimente istorice. ├Än 1877, a primit vizita ╚Ťarului Alexandru al II-lea al Rusiei, iar ├«n 1883 trenul Orient Express a oprit pentru prima dat─â aici. Popularitatea trenului ╚Öi a c─âilor ferate a f─âcut destul de repede gara ne├«nc─âp─âtoare.

Gara de Nord, gar─â regal─â

ÔÇ×├Än anul 1888 a avut loc prima extindere ╚Öi schimbare a denumirii sta╚Ťiei ├«n actuala denumire: Gara de Nord. A fost realizat─â o cl─âdire cu parter ╚Öi etaj, format─â dintr-un pavilion central cu dou─â turnuri care exist─â ╚Öi ast─âzi. Fa╚Ťada principal─â era orientat─â c─âtre ora╚Ö, de-a lungul C─âii T├órgovi╚Öte, actuala Calea Grivi╚Ťei. Intrarea se f─âcea prin intermediul unui spa╚Ťiu de leg─âtur─â ├«ntre strad─â ╚Öi gar─â, o gr─âdin─â cu o alee central─â numit─â ┬źcurtea c─âl─âtorilor┬╗. Astfel, se observ─â c─â noua func╚Ťiune urban─â se adapteaz─â la cerin╚Ťele ╚Öi modul de via╚Ť─â specific al epocii, ├«mprumut├ónd din tradi╚Ťia re╚Öedin╚Ťelor de lux, acel spa╚Ťiu reprezentativ: ┬źcurtea de onoare┬╗. De╚Öi acest spa╚Ťiu destinat accesului spre gara s-a dorit reprezentativ ╚Öi elegant, el a fost mereu un spa╚Ťiu eminamente public, un spa╚Ťiu deschis oric─ârei clase sociale, un loc de contact al cadrului urban cu restul teritoriului, un fel de spa╚Ťiu ┬źinterfa╚Ť─â┬╗, scrie Alexandra Buleu.

În anii 1895-1896, Gara de Nord a fost extinsă, fiind construită o nouă aripă, în care se afla și Salonul Regal. Aici au avut loc primirile regale și tot de aici a plecat Trenul Regal (inaugurat în 1928), până în 1938, când Gara Băneasa a devenit gară regală. Salonul Regal de la Gara de Nord a fost redeschis pe 1 decembrie 2013, în cadrul unei ceremonii la care au participat principesa Margareta și principele Radu.

├Än 1907, Gara de Nord a fost extins─â cu ├«nc─â dou─â linii. ├Än perioada premerg─âtoarea Primului R─âzboi Mondial au existat planuri pentru construirea unei G─âri Centrale, ├«n zona ├«n care ast─âzi exist─â cl─âdirea Operei Rom├óne, ├«ns─â acest proiect a fost abandonat din cauza izbucnirii r─âzboiului, iar Gara de Nord a r─âmas p├ón─â ├«n prezent principala sta╚Ťie feroviar─â a Capitalei.

gara de nord 1 jpg jpeg

La ├«nceputul anilor ÔÇś30 ai secolului trecut, Gara de Nord a fost din nou renovat─â ╚Öi extins─â, c─âp─ât├ónd ├«n mare forma de ast─âzi, atunci fiind construit porticul sus╚Ťinut de ╚Öase coloane de mari dimensiuni. Proiectul a fost realizat de Victor G. Steph─ânescu, unul dintre cei faimo╚Öi arhitec╚Ťi din istoria Rom├óniei. Fiu al compozitorului George Steph─ânescu, ├«ntemeietorul Operei Rom├óne, arhitectul Victor G. Steph─ânescu a fost ├«ns─ârcinat cu controlul lucr─ârilor la Arcul de Triumf, ╚Öi a proiectat numeroase cl─âdiri reprezentative din Bucure╚Öti (Palatul Artelor, Muzeul Na╚Ťional de Geologie, Biserica Anglican─â, Palatul Cercului Militar Na╚Ťional, acesta din urm─â ├«mpreun─â cu Dimitrie Maimarolu ╚Öi Ernest Doneaud), precum ╚Öi din ╚Ťar─â (Catedrala Re├«ntregirii Neamului din Alba Iulia, Marea Moschee din Constan╚Ťa, Cazinoul din Mamaia).

ÔÇ×Urm─âtorii ani, 1930-1932, aduc schimb─âri majore gara devenind o component─â urban─â animat─â, extinz├óndu-se de la simpla func╚Ťiune de transport c─âtre cea comercial─â. Sta╚Ťia este modernizat─â ╚Öi m─ârit─â, fiind efectuate mai multe lucr─âri: cele nou─â peroane au fost legate, la cap─ât, printr-un peron transversal amplu, lung de 200 m ╚Öi lat de 23 m, adaptat la traficul de c─âl─âtori aflat ├«n continu─â cre╚Ötere, s-a edificat frontonul dinspre sud, ╚Öi s-a realizat sistematizarea liniilor de sosire I plecare a trenurilor, m─ârindu-se num─ârul lor, de la 10 linii la 16 linii. ├Än 1932 este finalizat noul corp al g─ârii care dispune de o fa╚Ťad─â monumental─â, conceput─â ├«ntr-o manier─â neoclasic─â modern─â, dominat─â de porticul format din ╚Öase coloane de mari dimensiuni. Au fost modernizate ╚Öi sistemele de sonorizare din sta╚ŤiiÔÇŁ, noteaz─â arhitectul Alexandra Buleu, ├«n lucrarea citat─â.

Dezvoltarea urbanistic─â a Pie╚Ťei G─ârii de Nord

Gara de Nord a contribuit la dezvoltarea urbanistic─â a zonei. ├Än 1941, a ├«nceput sistematizarea zonei G─ârii de Nord, fiind ├«nceput─â construirea Palatului CFR, pe locul vechilor ateliere de repara╚Ťii. Cl─âdirea a fost terminat─â dup─â 1950 ╚Öi, ├«n prezent, este sediul Ministerul Transporturilor. ├Än anii ÔÇś60, Pia╚Ťa G─ârii de Nord, a c─âp─âtat forma actual─â, dup─â ce au fost construite blocurile care ├«ncadreaz─â Palatului CFR. ├Än Pia╚Ťa G─ârii de Nord se afl─â monumentul dedicat eroilor ceferi╚Öti din timpul Primului R─âzboi Mondial, opera sculptorilor Corneliu Medrea ╚Öi Ion Jalea.

Gara de Nord a fost ╚Ťinta primului bombardament aliat asupra Bucure╚Ötiului efectuat ├«n perioada celui de-al Doilea R─âzboi Mondial. Pe 4 aprilie 1944, Gara de Nord a fost lovit─â de ╚Öase ori, triajul de patru ori, gara Chitila de opt ori, gara B─âneasa de patru ori. Cl─âdirea a supravie╚Ťuit ╚Öi a reu╚Öit s─â evite ╚Öi demolarea programat─â pentru anul 1992 de Nicolae Ceau╚Öescu, care pl─ânuia s─â construiasc─â o nou─â gar─â la marginea Capitalei.

Dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial, Gara de Nord a fost modernizat─â de mai multe ori, liniile au fost electrificate, peroanele au fost lungite, s─âlile de a╚Öteptare a╚Öteptare au fost reamenajate, cl─âdirea g─ârii a fost racordat─â la re╚Ťeaua de termoficare, caloriferele ├«nlocuind sobele cu lemne, iar ├«n 1988 a fost inaugurat─â sta╚Ťia de metrou Gara de Nord. ├Än aceast─â perioad─â, traficul feroviar a ├«nregistrat o cre╚Ötere uria╚Ö─â. Chiar dac─â ├«n prezent, traficul a sc─âzut, Gara de Nord din Bucure╚Öti r─âm├óne cel mai important nod feroviar din Rom├ónia. Cl─âdirea g─ârii este inclus─â ├«n Lista Monumentelor Istorice din Rom├ónia av├ónd codul B-II-m-B-18803.

Acest material este realizat prin Programul de promovare a patrimoniului turistic "Destination: Bucharest".

1 Book 212 intreg jpg jpeg
1 Book 212 intreg1 jpg jpeg