Biserica Mărcuța, 427 de ani de istorie – de la Matei Basarab, la Mihai Eminescu
Ascunsă între zidurile masive, specifice fortificațiilor medievale, Biserica Mărcuța, a doua cea mai veche biserică din București, a cunoscut timp de mai bine de 400 de ani numeroase personalități și momente istorice – de la molimele de ciumă și războaiele cu otomanii din timpul lui Matei Basarab, până la internarea lui Mihai Eminescu în ultimii săi ani de viață și cinstirea victimelor din cele două conflagrații mondiale și ale Revoluției din 1989.
Sub egida mai multor domnitori
Biserica Mărcuța, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” se află situată în București pe strada cu același nume, pe malul drept al râului Colentina. A fost ridicată în 1588, sub îndrumarea unui boier, văr prin alianță cu Dan Logofătul, în timpul celei de-a doua domnii a lui Mihnea al II-lea, fiind astfel, după biserica de la Curtea Domnească, cel mai vechi lăcaș de cult din București. Dan Logofătul era o personalitate foarte cunoscută la acea vreme, făcând parte din divan, ca vistiernic în timpul domniei lui Mihai Viteazul, iar averea sa a fost mai mult decât suficientă pentru edificarea bisericii, dar nu și pentru întreținerea acesteia odată cu venirea unor vremuri tulburi. Astfel, jupâneasa Vișana, fiica lui Marcu Armașul și nepoata lui Dan Logofătul a contribuit alături de Mitropolitul Chir Teodosie la închinarea bisericii ca metoh Sfintei Mitropolii (în limbaj comun, am putea spune că biserica trecuse astfel sub ocrotirea Mitropoliei).
Nu există un document oficial care să ateste originea numelui bisericii, dar cert este că abia din 1680 se va numi Mărcuța, cel mai probabil după Marcu Armașul care a restaurat-o și a devenit al doilea ctitor al ei.
