Pionierul arheologiei moderne jpeg

Pionierul arheologiei moderne

­čôü Biografii
Autor: Cristian Tudor ╚śerban

Wilhelm D├Ârpfeld, cunoscut arheolog ┼či arhitect de origine german─â, s-a f─âcut remarcat pentru cercet─ârile ┼či contribu┼úia adus─â dezvolt─ârii arheologiei clasice. Este considerat pionierul stratigrafiei ┼či al documenta┼úiei grafice precise ├«n cadrul proiectelor arheologice, fiind cel care a asociat nivelul VI de locuire de la Troia cu legendara cetate a lui Priam.

S-a n─âscut pe data de 26 decembrie 1853 ├«n localitatea Barmen ├«n apropiere de Dusseldorf. ├Än perioada 1873-1876, studiaz─â arhitectura Greciei antice ├«n Academia de Arhitectur─â din Berlin (Bauakademie), sub ├«ndrumarea lui Friederich Adler. Un an mai t├órziu, ├«n 1877, Adler ├«l trimite pe D├Ârpfeld ├«n Grecia s─â ajute la s─âp─âturile de la Olimpia, devenind astfel asistentul lui Karl Theodor Richard Bohn. ├Än 1878, ajunge director tehnic ├«n cadrul Institutului German de Arheologie de la Atena (Deutsches Arch├Ąologisches Institut).

├Än calitate de asistent al cunoscutului arheolog Ernst Curtis, ia parte la cea mai ampl─â expedi┼úie din cadrul sitului de la Olimpia, o expedi┼úie sponsorizat─â de guvernul german. Pe parcursul cercet─ârilor din acest sit, Wilhelm D├Ârpfeld elaboreaz─â o metod─â de datare a siturilor arheologice pe baza stratului (a ad├óncimii) ├«n care obiectele sunt descoperite ┼či dup─â tipul materialului de construc┼úie al zidurilor. ├Ämpreun─â cu arheologul Alexandre Conze, iar apoi cu Carl Humann, ├«ntreprinde cercet─âri la Pergam (╬á╬ş¤ü╬│╬▒╬╝╬┐¤é). Printre cele mai valoroase descoperiri din cadrul acestei campanii de s─âp─âturi, se num─âr─â marele altar al ora┼čului, care se afl─â ast─âzi expus la Muzeul din Berlin.

Al─âturi de Heinrich Schliemann

├Än 1882, la ├«ndemnul celebrului arheolog amator Heinrich Schliemann, larg criticat pentru lipsa acestuia de procedur─â ┼čtiin┼úific─â, Wilhelm D├Ârpfeld alege s─â i se al─âture pentru a avea ocazia s─â cerceteze Troia (╬Ą¤ü╬┐╬»╬▒). Cei doi arheologi identific─â mai multe nivele de locuire ale vechiului ora┼č, iar pe baza descoperirilor stabilesc c─â nivelul al doilea corespunde Troiei Homerice. D├Ârpfeld este cel care organizeaz─â ÔÇ×excava┼úiileÔÇŁ ┼či salveaz─â o bun─â parte din artefacte ┼či ziduri, considerate nesemnificative de c─âtre Schliemann. Tot D├Ârpfeld este acela care ├«i corecteaz─â lui Schliemann o parte din rapoartele ┼či concluziile s─âp─âturilor anterioare de la Troia.

├Än 1884, Heinrich Schliemann ├«ncepe s─âp─âturile la Tirint (╬Ą╬»¤ü¤ů╬Ż¤é), av├óndu-l pe Wilhelm D├Ârpfeld al─âturi. ├Än calitate de asistent, D├Ârpfeld ├«l opre┼čte pe Schliemann s─â distrug─â situl ├«n c─âutarea acestuia de comori miceniene, iar ├«n 1885, preia conducerea s─âp─âturilor din acest sit, acord├ónd o importan┼ú─â tot mai mare ruinelor ┼či descoper─â primul palat micenian bine conservat, care dateaz─â de aproximativ 4000 de ani.

├Äncep├ónd cu anul 1886, Wilhelm D├Ârpfeld particip─â la s─âp─âturile ├«ntreprinse pe Acropola din Atena, reu┼čind s─â identifice Hekatompedonul (o construc┼úie preclasic─â), vechiul templu al zei┼úei Atena, distrus de per┼či ├«n 480 ├«.Hr.. ├Ä┼či aduce aportul ├«n cadrul celei de-a patra, ┼či ultima  campanie de s─âp─âturi a lui Heinrich Schliemann de la Troia ├«n intervalul ├«ntre 1888-1890, descoperind ceramic─â micenian─â ├«n cel de-al ┼časelea nivel al ora┼čului.

La ├«nceputul anului 1896, ├«nfiin┼úeaz─â ├«n Atena un colegiu, cunoscut sub denumirea D├Ârpfeld Gymnasium. Aceast─â institu┼úie de ├«nv─â┼ú─âm├ónt, independent─â de guvernul Greciei, func┼úioneaz─â ┼či ├«n prezent, tinerii primind o educa┼úie pe m─âsura prestigiului colegiului, at├ót ├«n limba greac─â, c├ót ┼či ├«n cea german─â. ├Än intervalul anilor 1890-1913, conduce s─âp─âturile la Pergam (╬á╬ş¤ü╬│╬▒╬╝╬┐¤é), un ora┼č antic grecesc, situat ├«n nord-vestul Anatoliei, la 16 mile de Marea Egee.

Descoperirea legendarei cet─â╚Ťii Troia

TroylayersredVI jpg jpeg
http://rst.gsfc.nasa.gov/Sect4/TroylayersredVI.jpg

La trei ani dup─â moartea celebrului arheolog Heinrich Schliemann  (26 decembrie 1890), Wilhelm D├Ârpfeld ini┼úiaz─â o campanie proprie de s─âp─âturi la Troia. Cerceteaz─â zonele periferice ale sitului, descoperind ruine din Bronzul mijlociu ┼či t├órziu, asociind nivelul VI cu distrugerea Troiei lui Priam, de┼či descoperirile ulterioare ├«nclinau c─âtre nivelul VII a. ├Än urma studiilor sale, ajunge la concluzia conform c─âreia nivelul VI ar fi fost distrus de un cutremur violent, eveniment ce contravine legendei homerice referitoare la cucerirea greceasc─â. Supravie┼úuitorii acestui cutremur au reconstruit rapid ora┼čul, fortific├óndu-l puternic.

├Än cadrul celei de-a doua campanii de s─âp─âturi de la Tirint, Wilhelm D├Ârpfeld, ├«n calitate de director al Institutului German de Arheologie (Deutsches Arch├Ąologisches Institut), extinde s─âp─âturile ├«n colaborare cu al┼úi arheologi germani. De┼úine aceast─â fun┼úie ├«ncep├ónd cu 1887 ┼či p├ón─â ├«n 1912. Spre finele vie┼úii, demareaz─â cercet─âri asupra insulei Leukas, pe care o asocia cu Itacha (╬Ö╬Ş╬Č╬║╬Ě), insula pe care s-ar afla palatul lui Odiseu (߯ł╬┤¤ů¤â¤â╬Á¤Ź¤é), conform celor afirmate de Homer ├«n Odisee. Nu reu┼če┼čte s─â ├«┼či finalizeze cercet─ârile, deoarece ├«nceteaz─â din via┼ú─â pe data de 25 aprilie 1940, la onorabila v├órst─â de 86 de ani. Este ├«nmorm├óntat pe aceea┼či insul─â, la vest de Nydri, ├«n zona unde credea c─â este situat palatul lui Odiseu.

Wilhelm D├Ârpfeld a l─âsat ├«n urma sa o mo┼čtenire imens─â, fiind responsabil pentru dezvoltarea unei noi metode de cercetare arheologic─â. Metoda sa stratigrafic─â de datare arheologic─â se bazeaz─â pe stratul ├«n care obiectele sunt g─âsite ╚Öi a tipului de material r─âmas ├«n interiorul sitului arheologic. Doerpfeld r─âm├óne ├«n arheologie datorit─â meticulozit─â╚Ťii sale ├«n cercetare, prin impunerea ordon─ârii ╚Öi a integrit─â╚Ťii materiale a bunurilor arheologice. Este responsabil de salvarea a numeroase situri arheologice de excava╚Ťiile lui Schliemann.