image

Wilhelm Dörpfeld, pionierul arheologiei moderne

📁 Biografii
Autor: Cristian Tudor Șerban

Wilhelm Dörpfeld, cunoscut arheolog şi arhitect de origine germană, s-a făcut remarcat pentru cercetările şi contribuţia adusă dezvoltării arheologiei clasice. Este considerat pionierul stratigrafiei şi al documentaţiei grafice precise în cadrul proiectelor arheologice, fiind cel care a asociat nivelul VI de locuire de la Troia cu legendara cetate a lui Priam.

S-a născut pe data de 26 decembrie 1853 în localitatea Barmen în apropiere de Dusseldorf. În perioada 1873-1876, studiază arhitectura Greciei antice în Academia de Arhitectură din Berlin (Bauakademie), sub îndrumarea lui Friederich Adler. Un an mai târziu, în 1877, Adler îl trimite pe Dörpfeld în Grecia să ajute la săpăturile de la Olimpia, devenind astfel asistentul lui Karl Theodor Richard Bohn. În 1878, ajunge director tehnic în cadrul Institutului German de Arheologie de la Atena (Deutsches Archäologisches Institut).

În calitate de asistent al cunoscutului arheolog Ernst Curtis, ia parte la cea mai amplă expediţie din cadrul sitului de la Olimpia, o expediţie sponsorizată de guvernul german. Pe parcursul cercetărilor din acest sit, Wilhelm Dörpfeld elaborează o metodă de datare a siturilor arheologice pe baza stratului (a adâncimii) în care obiectele sunt descoperite şi după tipul materialului de construcţie al zidurilor. Împreună cu arheologul Alexandre Conze, iar apoi cu Carl Humann, întreprinde cercetări la Pergam (Πέργαμος). Printre cele mai valoroase descoperiri din cadrul acestei campanii de săpături, se numără marele altar al oraşului, care se află astăzi expus la Muzeul din Berlin.

Alături de Heinrich Schliemann

În 1882, la îndemnul celebrului arheolog amator Heinrich Schliemann, larg criticat pentru lipsa acestuia de procedură ştiinţifică, Wilhelm Dörpfeld alege să i se alăture pentru a avea ocazia să cerceteze Troia (Τροία). Cei doi arheologi identifică mai multe nivele de locuire ale vechiului oraş, iar pe baza descoperirilor stabilesc că nivelul al doilea corespunde Troiei Homerice. Dörpfeld este cel care organizează „excavaţiile” şi salvează o bună parte din artefacte şi ziduri, considerate nesemnificative de către Schliemann. Tot Dörpfeld este acela care îi corectează lui Schliemann o parte din rapoartele şi concluziile săpăturilor anterioare de la Troia.

În 1884, Heinrich Schliemann începe săpăturile la Tirint (Τίρυνς), avându-l pe Wilhelm Dörpfeld alături. În calitate de asistent, Dörpfeld îl opreşte pe Schliemann să distrugă situl în căutarea acestuia de comori miceniene, iar în 1885, preia conducerea săpăturilor din acest sit, acordând o importanţă tot mai mare ruinelor şi descoperă primul palat micenian bine conservat, care datează de aproximativ 4000 de ani.

Wilhelm Dörpfeld (în stânga jos, cu pălăria în mână) la Parta Leilor din Micene, în 1891
Wilhelm Dörpfeld (în stânga jos, cu pălăria în mână) la Poarta Leilor din Micene, în 1891

Începând cu anul 1886, Wilhelm Dörpfeld participă la săpăturile întreprinse pe Acropola din Atena, reuşind să identifice Hekatompedonul (o construcţie preclasică), vechiul templu al zeiţei Atena, distrus de perşi în 480 î.Hr.. Îşi aduce aportul în cadrul celei de-a patra, şi ultima  campanie de săpături a lui Heinrich Schliemann de la Troia în intervalul între 1888-1890, descoperind ceramică miceniană în cel de-al şaselea nivel al oraşului.

La începutul anului 1896, înfiinţează în Atena un colegiu, cunoscut sub denumirea Dörpfeld Gymnasium. Această instituţie de învăţământ, independentă de guvernul Greciei, funcţionează şi în prezent, tinerii primind o educaţie pe măsura prestigiului colegiului, atât în limba greacă, cât şi în cea germană. În intervalul anilor 1890-1913, conduce săpăturile la Pergam (Πέργαμος), un oraş antic grecesc, situat în nord-vestul Anatoliei, la 16 mile de Marea Egee.

Descoperirea legendarei cetății Troia

La trei ani după moartea celebrului arheolog Heinrich Schliemann  (26 decembrie 1890), Wilhelm Dörpfeld iniţiază o campanie proprie de săpături la Troia. Cercetează zonele periferice ale sitului, descoperind ruine din Bronzul mijlociu şi târziu, asociind nivelul VI cu distrugerea Troiei lui Priam, deşi descoperirile ulterioare înclinau către nivelul VII a. În urma studiilor sale, ajunge la concluzia conform căreia nivelul VI ar fi fost distrus de un cutremur violent, eveniment ce contravine legendei homerice referitoare la cucerirea grecească. Supravieţuitorii acestui cutremur au reconstruit rapid oraşul, fortificându-l puternic.

În cadrul celei de-a doua campanii de săpături de la Tirint, Wilhelm Dörpfeld, în calitate de director al Institutului German de Arheologie (Deutsches Archäologisches Institut), extinde săpăturile în colaborare cu alţi arheologi germani. Deţine această funţie începând cu 1887 şi până în 1912. Spre finele vieţii, demarează cercetări asupra insulei Leukas, pe care o asocia cu Itacha (Ιθάκη), insula pe care s-ar afla palatul lui Odiseu (Ὀδυσσεύς), conform celor afirmate de Homer în Odisee. Nu reuşeşte să îşi finalizeze cercetările, deoarece încetează din viaţă pe data de 25 aprilie 1940, la onorabila vârstă de 86 de ani. Este înmormântat pe aceeaşi insulă, la vest de Nydri, în zona unde credea că este situat palatul lui Odiseu.

Wilhelm Dörpfeld a lăsat în urma sa o moştenire imensă, fiind responsabil pentru dezvoltarea unei noi metode de cercetare arheologică. Metoda sa stratigrafică de datare arheologică se bazează pe stratul în care obiectele sunt găsite și a tipului de material rămas în interiorul sitului arheologic. Doerpfeld rămâne în arheologie datorită meticulozității sale în cercetare, prin impunerea ordonării și a integrității materiale a bunurilor arheologice. Este responsabil de salvarea a numeroase situri arheologice de excavațiile lui Schliemann.

Descoperă „Misterele Troiei” în numărul 246 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 15 iulie - 14 august, și în format digital pe platforma paydemic.

Historia 246, Iulie 2022
Cumpără acum!
Mai multe pentru tine...