Vlad Tepe┼č   Legend─â ┼či Istorie jpeg

Vlad Tepe┼č - Legend─â ┼či Istorie

Vlad Tepes s-a nascut in orasul Sighisoara, in Transilvania in 1431, fiind mai tarziu domnitor al Valahiei. Tatal sau, Vlad Dracul, a fost cavaler in Ordinul Dragonului, ordin cavaleresc din Estul Europei care avea ca scop oprirea extinderii Imperiului Otoman.

A fost căsătorit de trei ori: întâi cu o nobilă din Transilvania-Cneajna Bathory, apoi cu Jusztina Szilagyi și apoi cu Ilona Nelipic, verișoară a lui Matei Corvin.

A avut cinci copii, patru b─âie╚Ťi ╚Öi o fat─â:Radu ╚Öi Vlad din prima c─âs─âtorie, Mihail ╚Öi Mihnea cel R─âu din a doua ╚Öi Zaleska din a treia c─âs─âtorie.. Se pare c─â Radu, un descendent din Vlad ╚Üepe╚Ö, s-a stabilit ├«n Moldova ╚Öi a pus bazele ramurii moldovene╚Öti a neamului Dr─âcule╚Ötilor .

dragon order insignia jpg jpeg

Tat─âl s─âu, Vlad Dracul, fusese primit ├«n Ordinul Dragonului. Ordinul-care poate fi comparat cu cel al Cavalerilor de Malta sau cu cel al Cavalerilor Teutoni-era o societate militaro-religioas─â, ale c─ârei baze fuseser─â puse ├«n 1387 de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei (mai t├órziu ├«mp─ârat al Sf├óntului Imperiu Roman) ╚Öi de cea de-a doua so╚Ťie a sa, Barbara Cillei.

Simbolul Ordinului era un dragon, iar scopul era ap─ârarea cre╚Ötinismului ╚Öi cruciada contraturcilor otomani. Datorit─â apartenen╚Ťei sale la Ordinul Dragonului, tat─âl lui Vlad ╚Üepe╚Ö era supranumit Dracul. La r├óndul s─âu, Vlad va fi ├«nnobilat ├«n num─ârul membrilor Ordinului Dragonului ├«n 1431 la N├╝rnberg de c─âtre Sigismund de Luxemburg. 

Blazonul Ordinului Dragonului reprezenta un dragon (otomanii) si o cruce (semn al crestinatatii), iar Vlad Dracul a purtat acest simbol peste tot, pe steaguri, monede si sigiliu.

Fiind un personaj nu numai istoric, ci si literar si folcloric voievodul a fost ales de scriitorul Bram Stoker ca erou principal al romanului sau aparut in anul 1897.De atunci, Dracula si Transilvania, taramul care adaposteste misteriosul castel plin cu fantome si vampiri undeva in mijlocul padurilor intunecoase, a devenit subiectul a peste 750 de filme, documentare sau nuvele inspirate fiind de romanul scriitorului irlandez.

Exista multe legende:una spune ca transformarea lui Vlad Tepes in Contele Dracula insetat de sange se datoreaza faptului ca, potrivit obiceiului in acea vreme, invingatorul unei lupte isi potolea setea band sangele celor invinsi.

Porecla ╚Üepe╚Ö i s-a atribuit de pe urma execu╚Ťiilor frecvente prin tragere ├«n ╚Ťeap─â pe care le ordona. Chiar turcii ├«l denumeau Kaz─▒kl─▒ Bey, (Prin╚Ťul ╚Üepe╚Ö). Acest nume a fost men╚Ťionat pentru prima oar─â ├«ntr-o cronic─â valah─â din 1550 ╚Öi s-a p─âstrat ├«n istoria rom├ónilor

Cunocut pentru intoleranta si cruzimea sa, Vlad era in acelasi timp respectat de supusii sai pentru campaniile de lupta impotriva turcilor. Era respectat atat ca luptator cat si ca voievod ce nu tolera nedreptatea, in timpul domniei lui ridicand cateva manastiri. A fost un erou adulat, dar si temut de poporul lui. Victor Hugo in "Legende de Siecles", reda felul in care Vlad Tepes a intampinat armata sultanului Mahomed al-II-lea venita sa cucereasca Tara Romaneasca. Inaintand spre Targoviste, ostenii armatei turcesti au fost ingroziti de privelistea oferita de Tepes:case arse, campii parjolite, si fantani cu apa otravita.

Totul a culminat insa cu imaginea de langa zidurile cetatii unde se adapostise Vlad Tepes:o imensa padure de cadavre. Cuprinsi de frica si ingroziti de mirosul celor 20.000 de cadavre ale prizonierilor turci infipti in tepe, insusi Mahomed s-a retras recunoscand victoria voievodului.

mormant vt jpg jpeg

Pentru romani, Vlad Tepes a ramas voievodul in timpul caruia puteai bea apa din fantana Cetatii Targoviste, cu un pocal din aur masiv fara ca cineva sa-l fure (surse istorice confirma existenta acestei cupe care a fost folosita pana in ziua in care Vlad Tepes a murit).

In 1931-32, arheologul Dinu Rosetti, la ordinul Academiei Romane, a cercetat Manastirea Snagov pentru a descoperi trupul lui Vlad Dracula.

Dar nu a descoperit decat cateva morminte jefuite, in interiorul manastirii, legendele locale spunand ca trupul lui Vlad ar fi fost inmormantat chiar la intrarea in manastire. Nedand crezare acestei legende, cercetatorul a sapat si a scos la iveala un mormant aflat in fata altarului. Mormantul era insa gol. Continuand sa sape, a gasit un altar pagan, cu oase ale animalelor sacrificate.

Dand o sansa legendei, a inceput sa cerceteze locul de la intrarea in manastire, unde a gasit un mormant ce nu fusese jefuit, apartinand, se pare, unui nobil. Hainele care invaluiau cadavrul aratau ca apartineau unui om instarit.

A fost gasit si un inel, provenit din Nuremberg. Totusi scheletul avea si cap si, asa cum am spus mai sus, este un lucru cert ca Vlad a fost decapitat.

Manastirea Snagov are insa un grad ridicat de umiditate, ceea ce face ca majoritatea ramasitelor pamantesti ale celor inmormantati aici sa se descompuna foarte repede. Este deci foarte posibil ca si trupul lui Vlad sa se fi descompus inainte de a fi fost incepute cercetarile pentru descoperirea lui.

Cu certitudine putem afirma ca Dracula a existat. Ca voievodul Vlad Tepes ar fi acelasi cu vampirul diabolic, ramane o provocare pentru fani;cert este insa faptul ca mitul vampirilor a castigat teren (mai ales datorita mass media) in fata istoriei.Pe l├óng─â nenum─âratele filme cu Dracula, care nu au dec├ót vagi leg─âturi cu adev─âratul Vlad ╚Üepe╚Ö, dou─â ├«ncearc─â s─â se apropie de realitate. ├Än anul 1979, Doru N─âstase a regizat un film istoric despre via╚Ťa domnitorului. ├Än rolul lui Vlad a jucat ╚śtefan Sileanu.O portretizare a copil─âriei domnului ├«ncearc─â Sergiu Nicolaescu, ├«n filmul s─âu ÔÇ×MirceaÔÇŁ (1989)-rol jucat de Vlad Neme╚Ö. Desigur, aceasta reprezint─â doar o licen╚Ť─â, ├«ntruc├ót la moartea marelui voievod ╚Öi domn, Vlad nici m─âcar nu se n─âscuse. Astfel, se ├«ncearc─â o explica╚Ťie asupra genezei comportamentului de mai t├órziu al lui ╚Üepe╚Ö: dragostea pentru ╚Ťar─â ╚Öi groaznica pedeaps─â care i-a dat porecla.

Descoper─â campaniile militare ale lui Vlad ╚Üepe╚Ö, dincolo de mituri ╚Öi legende, ├«n num─ârul 220 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei ├«n perioada 27 mai - 26 iunie 2020, dar ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Cump─âr─â Acum

H 220 jpg jpeg