Arafat: Liderul unei identit─â╚Ťi jpeg

Arafat: Liderul unei identit─â╚Ťi

­čôü Biografii
Autor: Andrei Tilimpea

Yasser Arafat este cunoscut pentru fondarea partidului Fatah, dar ┼či ca pre┼čedinte al OEP (Organiza┼úia pentru Eliberarea Palestinei). De asemenea, a fost liderul unui popor aflat ├«n lupt─â pentru supravie┼úuire ╚Öi recunoa╚Ötere, idolul mai multor genera┼úii ┼či nu ├«n ultimul r├ónd deschiz─âtor de drumuri pentru palestinieni.Un personaj controversat at├ót ├«n timpul vie┼úii, continu─â ┼či azi s─â ├«┼či fac─â sim┼úit─â prezen┼úa, deoarece varianta asasin─ârii sale a revenit ├«n lumina reflectoarelor.

Primii ani

Arafat, contrar a┼čtept─ârilor, s-a n─âscut ├«n 1929 ├«n Cairo, Egipt ┼či nu pe teritoriul pentru a c─ârei independen┼ú─â va ajunge s─â lupte. Numele s─âu complet esteMohammed Abdel-Raouf Arafat As Qudwa al-Hussaeini. P─ârin┼úii s─âi erau totu┼či palestinieni, care s-au mutat din Ierusalim ├«n Cairo. Dup─â moartea mamei sale, acesta a fost trimis ├«n Ierusalim s─â tr─âiasc─â cu un unchi, iar dup─â 4 ani se ├«ntoarce ├«n Cairo. De asemenea, acesta nu a avut o rela┼úie str├óns─â cu tat─âl s─âu, fiind crescut de c─âtre o sor─â mai mare, acesta reprezent├ónd motivul pentru care nu a participat la funerarile p─ârintelui s─âu din 1952.            La v├órsta de 17 ani este student ├«n cadrul Universit─â┼úii Regelului Faud I (Universitate Cairo, acum) unde se licen┼úia ├«n inginerie civil─â. ├Änc─â din acest moment politica este o pasiune a sa, fiind recunoscut drept un student activist.├Än momentul izbucnirii conflictului armat dintre arabi ┼či israelieni, alege s─â renun┼úe la studii pentru a lupta al─âturi de Fr─â┼úia Musulman─â(organiza┼úie ├«n cadrul c─âruia nu a activat)  ├«n F├ó┼čia Gaza.

Arafat1184 jpg jpeg

├Änfr├óngerea suferit─â de c─âtre arabi ┼či formarea statului Israel, l-au dus ├«ntr-un stadiu al disper─ârii ridicat ├«nc├ót a ┼či aplicat pentru vis─â la Universitatea din Texas. Dar ├«┼či revine ┼či ├«┼či termin─â studiile ├«n 1956 la Faud I, de┼či preocuparea sa major─â a fost activismul.

Fatah și OEP

Se stabile┼čte ├«n Kuwait unde lucreaz─â ├«n domeniul ├«n care s-a specializat, dar ├«n acela┼či timp, tot aici, ├«n anul 1958 pune ├«mpreun─â cu c├ó┼úiva prieteni ┼či bazele unui important partid palestinian ┼či anume Al-Fatah.

├Än 59 este publicat─â, ├«n revista Filastununa Nida al-Hayat (Palestina Noastr─â, Chemarea la Via┼ú─â) o chemare la arme ├«mpotriva Israelului, de asemeneanumele grup─ârii reprezint─â un acronim inversat al numelui arab Harakat al-Tahrir al-Watani al-Filastini(Mi┼čcarea Na┼úional─â pentru Eliberarea Palestinei). La finalul lui 1964 devine un revolu┼úionar cu ÔÇťacte ├«n regul─âÔÇŁ, p─âr─âsind Kuwait-ul ┼či organizeaz─â raiduri ├«mpotriva Israelului din Iordan.

Dintre liderii organiza┼úiei este considerat cel mai impetuos, este liderul diviziei denumit─â ÔÇťcei nebuniÔÇŁ care doreau ca planurile de a ataca Israelul sa fie puse ├«n practic─â mai repede, ├«n timp ce celula celor ÔÇ×normaliÔÇŁ se concentrau  pe consolidarea organizatiei.

├Än 65 are loc ÔÇ×debutulÔÇŁ grup─ârii printr-un atac, nereu╚Öit ├«mpotriva Israelului, Arafat este de altfel recunoscut ╚Öi pentru faptul c─â reu╚Öea s─â circule nestingherit ├«ntre Cisiordania, Iordan, Siria ╚Öi Liban deghizat ori ├«ntr-un ╚Ť─âran, preo sau ├«ntr-o femeie care duce un copil dar ╚Öi ├«ntr-un anume Dr. Mohammed. Remarcabil este ╚Öi u╚Öurin╚Ťa cu care ├«i putea recruta pe oameni ├«n noua organiza╚Ťie ╚Öi ├«n acela╚Öi timp cu care str├óngea fonduri de la liderii arabi.  

OEP sau ÔÇ×Organiza╚Ťia pentru Eliberarea PalestineiÔÇŁ reprezint─â o organiza╚Ťie creat─â de c─âtre Liga Arab─â fiind compus─â la r├óndul s─âu dintr-un cumul de mai multe fac╚Ťiuni care luptau pentru ob╚Ťinerea libert─â╚Ťii ╚Öi independen╚Ťei Palestinei, totodat─â politica lor era mult mai conciliatoare dec├ót cea a partidului Fatah. Evenimentele care urmeaz─â R─âzboiului de ╚śase Zile ├«n anul 1967 reprezint─â momentul istoric cel mai important pentru Fatah ╚Öi  Arafat deopotriv─â, deoarece ├«n acel moment, organiza╚Ťia devine membru ╚Öi fac╚Ťiunea dominant─â  a OEP-ului.

├Än anul 1969 Arafat este numit pre╚Öedinte al OEP ╚Öi transform─â organiza╚Ťia dintr-o marionet─â a Ligii Arabe, ├«ntr-o grupare foarte organizat─â care urma o traiectorie clar─â ╚Öi anume eliberarea Palestinei. Aripa militar─â a OEP-ului cunoscut─â drept Armata pentru Eliberarea Palestinei (AEP) cre╚Öte reu╚Öind s─â adune peste 15.000 de oameni, ├«n timp ce activele OEP  din taxele ob╚Ťinute de la diaspora palestinian─â ╚Öi dona╚Ťii ajung la miliarde de dolari.

 ├Äntre 1970-1971 are loc r─âzboiul civil dintre Iordan ╚Öi OEP cunoscut drept ÔÇťSeptembrie NegruÔÇŁ, acesta fiind ╚Öi numele grup─ârii responsabile pentru atentatele de la Olimpiada din 1972 din Munchen. Consecin╚Ťele acestor dou─â evenimente sunt devastatoare at├ót pentru OEP dar ╚Öi pentru Arafat.  Astfel, OEP ├«╚Öi mut─â sediul ├«n Tunisia, fiind for╚Ťat─â ├«n urma expulz─ârii din Iordan, iar Arafat devine un ÔÇ×demonÔÇŁ  ├«n ochii at├ót ai presei c├ót ╚Öi a liderilor occidentali.

O nou─â perspectiv─â

Cu toate acestea problematica palestinian─â cap─ât─â un nou sens ╚Öi astfel ├«n urma summitului din 1974 ├«n Rabat, liderii arabi recunosc OEP-ul ca fiind singurii reprezenta╚Ťi legitimi ai poporului palestinian. ├Än acela╚Öi an Arafat se adreseaza ├«n fa╚Ťa Adun─ârii Generale a Na╚Ťiunilor Unite unde ╚Ťine un discurs devenit faimos. ├Än cadrul acestuia a declarat  c─â a venit ÔÇ× tin├ónd o ramur─â de m─âslin ├«ntr-o m├ón─â ╚Öi arma lupt─âtorului pentru libertate ├«n cealalt─âÔÇŁ

. Urm─âtoarea treapt─â a fost ca organiza╚Ťia pe care o reprezenta s─â ob╚Ťin─â statut de observator ├«n cadrul O.N.U, iar ├«n cele din urm─â OEP ob╚Ťine statut diplomatic complet recunoscut de c─âtre aproximativ 90 de ╚Ť─âri.

Arafat a fost de-a lungul vie╚Ťii ├«n continu─â mi╚Öcare din ╚Ťar─â ├«n ╚Ťar─â, pentru a promova cauza palestinian─â, dar ├«n acela╚Öi timp era foarte secretos despre modul ├«n care circula dar ╚Öi ├«n ceea ce privea via╚Ťa privat─â. Nici m─âcar c─âs─âtoria cu Suha Tawil nu a fost dezv─âluit─â.

Finalul anilor 80 aduce o schimbare de-a dreptul radical─â ├«n ceea ce prive╚Öte pozi╚Ťia lui Arafat, atunci c├ónd se renun╚Ť─â la politica ÔÇ×Kala╚Önikovurile vor decideÔÇŁ. ├Än 1988 OEP  renun╚Ť─â la terorism ╚Öi adopt─â rezolu╚Ťia 242 a O.N.U, iar prin asta implicit se recunoa╚Öte existen╚Ťa a dou─â state, unul palestinian ╚Öi unul israelian, pe un teritoriu care era obligatoriu palestinian. Astfel, Yasser ├«╚Öi schimb─â viziunea de la una care cerea eliminarea Israelului la coabitarea cu acest stat, iar pentru a fi siguri, OEP, ├«╚Öi declar─â ÔÇ×statulÔÇŁ existent, iar Arafat ÔÇ×pre╚ÖedinteleÔÇŁ acestuia.Cu toate acestea Israelul nu dorea ├«nceperea negocierilor pentru pace. ├Än schimb ceva cu adev─ârat neplanificat izbucne╚Öte ├«n Decembrie 1987 ╚Öi anume Intifada.

O nouă provocare:Intifada și Hamas

Intifada sau Prima Intifad─â Palestinian─â a izbucnit in decembrie 1987 ╚Öi a durat p├ón─â ├«n septembrie 1993. Revolu╚Ťia, c─âci astfel se traduce termenul de  ÔÇ× intifadaÔÇŁ,   nu este opera OEP-ului ci mai mult o ac╚Ťiune spontan─â ├«nceput─â ├«n urma unui accident de ma╚Öin─â din F├ó╚Öia Gaza soldat─â cu moartea a 6 lucr─âtori palestinieni. Arafat a sim╚Ťit consecin╚Ťele pozitive pe care aceast─â revolt─â popular─â le poate avea asupra climatului geo-politic al zonei ╚Öi astfel OEP s-a raliat cu mi╚Öcarea.

Astfel au numit finan╚Ťat ╚Öi numit comisiile care se ocupau de principalele ac╚Ťiuni ale revoltei ╚Öi anume greve, demonstra╚Ťii, boicotarea taxelor c─âtre Israel ╚Öi probabil ac╚Ťiunea cea mai cunoscut─â, fiind folosit─â ╚Öi ast─âzi, provocarea solda╚Ťilor israeli╚Ťi prin aruncarea cu pietre ├«n ace╚Ötia de c─âtre copiii palestinieni, cunoscu╚Ťi drept ÔÇ×shababiÔÇŁ.

├Än schimb, marea problem─â a lui Arafat a fost reprezentat─â de c─âtre apari╚Ťia unuei noi fac╚Ťiuni palestiniene numit─â Hamas, o ramur─â a mi╚Öc─ârii egiptene Fr─â╚Ťia Musulman─â. Principala problem─â pe care o poseda Hamas era existen╚Ťa unei ideologii complete pe care Fatah nu a avut-o niciodat─â. ├Än plus, noua mi╚Öcare se opunea total unei reconcilieri cu Israelul, stat pe care ├«l considera o colonie str─âin─â pe un p─âm├ónt islamic.

Hamas a c├ó╚Ötigat suporteri mai ales ├«n ╚Öcolile, clinicile, cluburile sportive ╚Öi societ─â╚Ťilor sociale pe care le aveau. Astfel ├«ncepe o concuren╚Ť─â ├«ntre servicile oferite de Hamas ╚Öi cele oferite de c─âtre OEP.

Ultimii Ani

Semnarea tratului din 1993 de la Oslo de c─âtre Arafat vine s─â solidifice schimbarea perspectivei liderului palestinian. Acesta a devenit din cel mai mare opozant, cel mai mare sus╚Ťin─âtor a compromisului cu Israelul.Anul 1994 marcheaz─â ├«ntoarcerea lui Arafat pe teritoriul Palestinian dup─â o absen╚Ť─â de 27 ani ╚Öi preluarea puterii ├«n cadrul nou formatei Autorit─â╚Ťi Palestiniene, organiza╚Ťie creat─â ca o consecin╚Ť─â a semn─ârii acordului din 1993. Aceast─â urma s─â exercite o guvernare limitat─â mai ├«nt├ói ├«ntr-o parte a F├ó╚Öiei Gaza ╚Öi ora╚Öului Ierichon ╚Öi pe urm─â ├«n toate ora╚Öele din Cisiordania. ├Än 1996 este ales prin vot de c─âtre palestinieni ├«ntr-o propor╚Ťie cov├ór╚Öitoare de 88%, ca lider al Autorit─â╚Ťii Palestiniene, fiind numit ÔÇ×pre╚ÖedinteÔÇŁ de c─âtre popula╚Ťie.

├Än octombrie 2004, este ├«nt├ói diagnosticat cu o banal─â raceal─â, din data de 3 noiembrie intr─â treptat intr-o com─â profund─â, iar pe data de 11 noiembrie ├«n Fran╚Ťa din cauza mai multor complica╚Ťii sa moar─â ├«n urma unui atac cerebral.

            Cu toate c─â modul ├«n care a condus ├«n ultimul deceniu al vie╚Ťii sale a fost ╚Öi contestat, totu╚Öi s-a bucurat p├ón─â la sf├ór╚Öit de o popularitate ridicat─â ├«n r├óndul palestinienilor fiind considerat un lupt─âtor acerb pentru drepturile ╚Öi independen╚Ťa lor. Cu toate acestea, regimul este cunoscut ╚Öi pentru corup╚Ťie ╚Öi incapabilitate. Mai mult, o serie de anali╚Öti politici sus╚Ťin c─â momentul ├«n care a acceptat s─â semneze acordurile din 1993 de la Oslo, independen╚Ťa a devenit un simplu vis care nu se va materializa, iar singurul vinovat fiind pre╚Öedintele Autorit─â╚Ťii Palestiniene pentru faptul c─â ╚Öi-a pus toat─â ├«ncrederea ├«n americani ╚Öi israeli╚Ťi.

Una peste alta, Yasser Arafat  r─âm├óne una din cele mai remarcabile personalit─â╚Ťi ale secolului XX, un adev─ârat lupt─âtor pentru libertate, un bun orator ╚Öi probabil ÔÇ×avocatulÔÇŁ unui popor care ├«╚Öi cuno╚Ötea identitatea, dar ├«╚Öi c─âuta un lider.