Trista poveste a M─ârioarei, singura regin─â a Iugoslaviei jpeg

Trista poveste a M─ârioarei, singura regin─â a Iugoslaviei

Nunta M─ârioarei, fiica regelui Ferdinand I ╚Öi a reginei Maria, cu regele s├órb Alexandru I a avut loc ├«n vara anului 1922. Nunta lui Mignon a fost un eveniment de mare ├«nsemn─âtate la Belgrad. Regele Alexandru planificase cu mult─â aten╚Ťie s─ârb─âtoarea din 8 iunie 1922.

ÔÇ×Alexandru a fost ├«nzestrat cu cai, ma╚Öini, tr─âsuri, vesel─â de argint ╚Öi lenjerie, case, mobilier, totul p├ón─â la cele mai mici detalii ╚Öi absolut de cea mai bun─â calitate. Am fost foarte ╚Öocat─â c├ót de perfect de bine s-a f─âcut totul... S├órbii par s─â aib─â ceva din generozitatea f─âr─â margini a ru╚Öilor, care m-a impresionat pe mine ╚Öi cu care, ├«n Rom├ónia, nu sunt obi╚Önuit─âÔÇť, observa regina Maria ├«n memorii.

├Än acea zi de var─â, palatul regal din Belgrad a fost ticsit de capete ├«ncoronate. Au fost prezen╚Ťi 500 de invita╚Ťi, iar petrecerea a durat mai bine de 16 ore. Ce vremuri! Presa a scris, zile bune dup─â ├«ncheierea nun╚Ťii, despre fastul s─ârb─âtorii pe care au asemuit-o cu banchetele de la cur╚Ťile basileilor. Prin╚Ťesa Mignon a furat toate privirile cu darul s─âu de nunt─â: o diadem─â ├«ncrustat─â cu smaralde, safire ╚Öi topaze ╚Öi un br├óu cu 400 de briliante. ├Än jurul M─ârioarei a stat toat─â familia, cu excep╚Ťia lui Nicky, care ├«nc─â se afla ├«n Anglia, la studii. Regina Maria, ├«n schimb, a fost prezent─â ╚Öi a fost tare fericit─â pentru fata ei ├«n acea zi: ÔÇ×Mignon st─âtea dreapt─â ╚Öi i-a fermecat pe to╚Ťi cu prestan╚Ťa ei absolut natural─â. Beteala de pe capul ei sc├ónteia ca o lumin─â. Am fost m├óndr─â de ea... La un moment dat, coroane ├«nalte (adev─ârate coroane regale cu catifea ro╚Öie ├«n interior) le-au fost puse pe cap ╚Öi Mignon, cu o fa╚Ť─â de copil, ar─âta chiar ca o regin─â scoas─â dintr-o carte de basme...ÔÇť.

Regina Maria a Sarbilor Croatilor si Slovenilor jpg jpeg

O regin─â cum se cuvine

Odat─â ce ╚Öi-a ├«nceput noua via╚Ť─â ├«n Belgrad, Mignon ╚Öi-a luat foarte ├«n serios rolul: s-a apucat s─â ├«nve╚Ťe limba s├órb─â, s─â ├«nve╚Ťe istoria ╚Ť─ârii, s─â participe la dineuri diplomatice ╚Öi gale oficiale ╚Öi, ├«n general, s─â se implice ├«n via╚Ťa social─â. Avea dorin╚Ťa de a se integra ├«n ╚Ťara sa adoptiv─â pe deplin, dar problemele politice ╚Öi etnice o speriau pe t├ón─âra regin─â: ÔÇ×Sunt momente c├ónd aproape ├«mi este team─â de tot ce trebuie s─â fac ╚Öi m─â ├«ntreb dac─â sunt suficient de puternic─â pentru munca pe care o am de ├«ndeplinitÔÇť, se confesa ea mamei. Nu s-a l─âsat demoralizat─â, totu╚Öi, a rezistat p├ón─â la cap─ât.

Cuplul regal locuia ├«n vestitul Palat Alb din Belgrad, ├«ns─â a decis c─â e un edificiu prea somptuos pentru a fi considerat un c─âmin cumsecade. A╚Öa c─â s-a ├«nceput construc╚Ťia unei case la Dedinje, la marginea Capitalei s├órbe, de care regina Maria p─ârea foarte entuziasmat─â: ÔÇ×Cred c─â va fi o cas─â foarte frumoas─â ╚Öi acum Sandro m─â consult─â tot timpul ╚Öi-i pot da sfaturi foarte bune, fiind deosebit de interesat─â ca ei s─â aib─â o cas─â ├«nc├ónt─âtoare, ├«n care s─â fie pe deplin ferici╚Ťi, ├«mpreun─â cu copiii ╚Öi to╚Ťi ceilal╚ŤiÔÇť. ├Än acest loc s-au n─âscut cei trei copii ai cuplului regal s├órb: Petru (1923), Tomislav (1928) ╚Öi Andrei (1929).

Regina Mignon alaturi de cei trei fii ai sai jpg jpeg

Foto: Mignon, alături de cei trei fii ai săi: Petru, Tomislav și Andrei; sursa: royalfamily.org

Incidentul Elisabeta

├Änceputul domniei reginei Maria a Serbiei p─ârea aproape perfect. Numai c─â la o lun─â de la na╚Öterea primului fiu, s-a ivit ╚Öi prima dram─â. Protagoni╚Öti au fost so╚Ťul ╚Öi sora lui Mignon, Elisabeta. S-a ├«nt├ómplat a╚Öa: Elisabeta se afla de-o vreme ├«n vizit─â la sora ei, iar regele Alexandru, pe nesim╚Ťite, s-a ├«ndr─âgostit nebune╚Öte de ea, f─âr─â s─â-i ╚Ötie firea aventurier─â. Scandalul nu a fost f─âcut public, dar regina Maria a ╚Ťinut un jurnal minu╚Ťios al evenimentelor de atunci.

ÔÇ×Lisabeta st─âtea l├óng─â Sandro pe o mic─â sofa. Ea era emo╚Ťionat─â, ├«ndr─âznea╚Ť─â, cu o privire str─âlucitoare, era Elisabeta pe care deseori o v─âzusem c├ónd ├«╚Öi pierdea capul...ÔÇť, nota regina despre momentul ├«n care li s-a adus la cuno╚Ötin╚Ť─â ei ╚Öi lui Ferdinand despre idila nefireasc─â din proasp─âta familie a lui Mignon.

De cealalt─â parte, Mignon i se confesa mamei despre cele mai tulburi sentimente pe care le avea fa╚Ť─â de Elisabeta: ÔÇ×M─â nec─âje╚Öte, ├«mi distruge nervii, sunt fericit─â c├ónd pleac─â din camera mea... asta e atmosfera pe care o creeaz─â, o simt avid─â, avid─â, vrea totul, tot ce am euÔÇť.

Regele Alexandru I al Iugoslaviei si regina Marioara jpg jpeg

Foto: Cu excep╚Ťia incidentului din 1923, provocat de Elisabeta, regele Alexandru ╚Öi Mignon au avut o c─âsnicie lini╚Ötit─â; sursa: royalfamily.org

A avut loc o discu╚Ťie pe fondul problemei, iar, spre surprinderea tuturor, Alexandru s-a declarat ├«n favoarea Elisabetei, ÔÇ×pentru c─â ea a fost atacat─âÔÇť. Maria a asistat neputincioas─â la ie╚Öirea nervoas─â a sobrului rege s├órb fa╚Ť─â de t├ón─âra sa so╚Ťie ╚Öi a g─âsit o explica╚Ťie simpl─â pentru toat─â aceast─â angoas─â matrimonial─â: ÔÇ×A urmat apoi indignare fa╚Ť─â de Mignon ╚Öi, spre oroarea mea, el a ├«nceput s─â-╚Öi toarne toate resentimentele fa╚Ť─â de Mignon! C─â era rece, indiferent─â, lene╚Ö─â, c─â f─âcuse totul ca s─â o fac─â fericit─â, dar c─â nimic n-o face fericit─â, c─â nu-i pas─â de el... Am fost absolut ├«ngrozit─â... Mi-am sim╚Ťit sufletul sf├ó╚Öiat. (...) Nu ├«n╚Ťelege cu adev─ârat ce se petrece chiar ├«n sufletul lui ╚Öi ├«n s├óngele lui, pentru c─â el este doritor de dragoste ╚Öi afec╚Ťiune, pe care so╚Ťia lui, ├«nc─â timid─â ╚Öi imatur─â, nu i le-a ar─âtat niciodat─âÔÇť.

├Äntr-adev─âr, Mignon avea atunci 24 de ani ╚Öi nu era versat─â ca sora sa ├«ntr-ale amorului fizic, despre care vorbea regina. ┼×tia ea bine ce se petrece cu fiicele ei. Convins─â c─â Mignon ├«l iube╚Öte sincer pe so╚Ťul s─âu, Maria a ├«ncercat s─â aplaneze conflictul ╚Öi idila a fost ├«n─âbu╚Öit─â rapid. Lini╚Ötea fusese restaurat─â la castelul din Belgrad.

Regina Maria si principesa Marioara jpg jpeg

Foto: Regina Maria o vizita destul de des pe fiica sa, la Belgrad; sursa: royalfamily.org

Moarte la Marsilia

Dac─â via╚Ťa de familie tulbure de la Curte putea fi ameliorat─â facil, situa╚Ťia politic─â a Regatului S├órbilor, Croa╚Ťilor ╚Öi Slovenilor, n─âscut la finalul Primului R─âzboi Mondial, era instabil─â. Era un stat multietnic, ├«n care revendic─ârile erau mari ╚Öi multe. Era o ╚Ťar─â greu de guvernat. Dorin╚Ťa lui Alexandru era s─â creeze, ├«n final, un stat centralizat, coagulat ├«n jurul vechii Serbii. Numai c─â nu toate for╚Ťele politice interne erau de aceea╚Öi p─ârere.

Terorismul politic era ├«n floare ├«n regat, asasinatele politice erau prea frecvente pentru a fi catalogate drept incidente. Pentru a rezolva criza intern─â, regele Alexandru a recurs la o mi╚Öcare ├«n for╚Ť─â, dup─â 1929: a dat o nou─â Constitu╚Ťie prin care a instaurat un regim autoritar ╚Öi a schimbat numele statului ├«n Regatul Iugoslaviei. ├Än acest context politic, au ├«nceput s─â se dezvolte tot mai mult fac╚Ťiunile politice radicale din stat.

Foto: Mignon ╚Öi-a crescut singur─â cei trei b─âie╚Ťi, dup─â moartea lui Alexandru, ├«n 1934. Petru (dreapta) a devenit rege al Iugoslaviei; sursa: royalfamily.org

Regina Maria a Iugoslaviei si copiii jpg jpeg

Efervescen╚Ťa iredentist─â din stat a culminat ├«n octombrie 1934, cu un incident tragic. Pentru c─â Iugoslavia era considerat─â de Fran╚Ťa un pilon important al sistemului de alian╚Ťe politico-militare din Balcani, regele Alexandru a fost invitat la Paris de ministrul francez de Externe, Louis Barthou. Regele a onorat invita╚Ťia.

A pornit spre Fran╚Ťa pe cruci╚Ö─âtorul regal ÔÇ×DubrovnikÔÇť, l─âs├ónd-o pe Mignon s─â-l urmeze pe ruta ferat─â, ├«ntruc├ót aceasta suferea de o criz─â la rinichi, iar transportul pe mare i-ar fi f─âcut r─âu. ├Än dup─â-amiaza zilei de 9 octombrie 1934, regele s├órb ajungea ├«n portul Marsilia, unde era ├«nt├ómpinat de Barthou ╚Öi de mult─â lume. La c├óteva minute dup─â ce cortegiul oficial pornise pe bulevard, un individ iese din mul╚Ťime, urc─â pe treapta ma╚Öinii ├«n care se aflau cei doi oficiali ╚Öi trage cu un pistol automat. Alexandru moare pe loc. Asasinul a fost ucis ├«n ambuscada care s-a creat, iar ancheta care a urmat a ar─âtat c─â f─âcea parte dintr-o organiza╚Ťie care milita pentru independen╚Ťa Croa╚Ťiei.

Lungul drum spre exil

Vestea asasinatului a ajuns mai ├«nt├ói la regina Maria, care se afla la Londra. Ea s-a dus la Petru, mo╚Ötenitorul coroanei iugoslave, care avea numai 11 ani, ╚Öi l-a anun╚Ťat despre tragicul eveniment. Petru a fost numit rege, ├«ns─â conducea printr-o regen╚Ť─â, ├«ncredin╚Ťat─â prin testament de Alexandru principelui Paul.

Mignon s-a retras la castelul din Bled, pe ╚Ť─ârmul M─ârii Adriatice, dar nu a p─âr─âsit complet afacerile publice: ÔÇ×Am stabilit o regul─â, nu p─âr─âseam ╚Ťara atunci c├ónd Paul nu era acolo, iar Paul nu pleca dac─â nu eram prezent─âÔÇť, spunea ea. ├Än aceast─â perioad─â ├«╚Öi dedica timpul mai mult pasiunilor sale: gr─âdin─âritul, literatura ╚Öi ma╚Öinile ÔÇô era o ╚Öoferi╚Ť─â recunoscut─â, se spunea despre ea c─â avea ÔÇ×o eficien╚Ť─â aproape masculin─âÔÇť ├«n condus. ├Än plus, a intensificat ac╚Ťiunile caritabile pe care le avea ├«n gr─âdini╚Ťe, ╚Öcoli, institute pentru oamenii cu dizabilit─â╚Ťi, orfelinate, spitale.

Noua etap─â a vie╚Ťii sale ├«ncepea ├«n timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, c├ónd Mignon s-a opus cererii lui Hitler de a tranzita Iugoslavia spre Grecia, cu trupe, blindate ╚Öi armament. Atunci, ├«n 1941, regentul Paul a fost ├«nlocuit de prin╚Ťul Petru al II-lea. Dup─â numai o s─âpt─âm├ón─â, Germania a ├«nceput bombardarea Iugoslaviei, care a fost ocupat─â ├«n numai c├óteva zile ╚Öi a capitulat pe 17 aprilie 1941. Familia regal─â ╚Öi guvernul au plecat ├«n exil.

Ajutor din pribegie

├Än perioada r─âzboiului, Mignon ╚Öi Petru s-au refugiat ├«n Elve╚Ťia ╚Öi au asistat neputincio╚Öi la m─âcelul care s-a dezl─ân╚Ťuit ├«n ╚Ťara lor, apoi la modul ├«n care Tito ╚Öi comuni╚Ötii au preluat puterea, la sf├ór╚Öitul r─âzboiului. ├Än mod evident, familiei regale i s-a interzis s─â revin─â la Belgrad. Au urmat ├«nc─â 15 ani de exil greu. ├Än martie 1950, Mignon s-a mutat ├«n cartierul Chelsea din Londra, ├«ns─â drumurile surghiunului au purtat-o prin toat─â lumea ÔÇô din Italia, Germania, Elve╚Ťia ╚Öi Spania, p├ón─â ├«n SUA. A tr─âit din v├ónzarea frumoaselor bijuterii pe care le primise ├«n perioada ├«n care fusese regin─â, ultima fiind diadema de la nunt─â.

├Än aceast─â perioad─â, ╚Öi-a dedicat timpul ajutor─ârii comunit─â╚Ťii iugoslave de emigran╚Ťi: ├«n anii r─âzboiului, a fost pre╚Öedinta Comitetului Crucii Ro╚Öii Iugoslave din Londra, ocup├óndu-se de trimiterea de provizii prizonierilor de r─âzboi iugoslavi. Apoi, s-a preocupat numai de organizarea de expozi╚Ťii de art─â ╚Öi ├«ntruniri ale comunit─â╚Ťii iugoslave, milit├ónd pentru interesele patriei sale adoptive.

Regina Maria a Iugoslaviei jpg jpeg

Mignon a murit la Londra, pe 22 iunie 1961 ╚Öi a fost ├«nmorm├óntat─â la cimitirul regal de la Frogmore, Windsor. Dar istoria sa nu s-a terminat atunci. ├Än octombrie 2013, oficialii de la Belgrad au reabilitat-o pe regina Maria a Iugoslaviei, hot─âr├ónd c─â aceasta a fost privat─â de autorit─â╚Ťile comuniste de drepturile sale umane (la vot, la proprietate, la cet─â╚Ťenie) din motive politice.

Astfel, urma╚Öii prin╚Ťilor Tomislav ╚Öi Andrei puteau ├«ncepe procedurile de revendicare a propriet─â╚Ťilor confiscate. ├Än plus, ├«n 2013, a fost aprobat─â ╚Öi deshumarea reginei din Anglia ╚Öi re├«nhumarea ├«n p─âm├ónt s├órbesc, ├«n necropola regal─â de la Oplenac, al─âturi de so╚Ťul ei. S-a ├«ntors din pribegie dup─â 72 de ani.

Cite╚Öte mai multe am─ânunte despre copil─âria ╚Öi tinere╚Ťea prin╚Ťesei Mignon pe adevarul.ro