Ermil Gheorghiu, comandantul Aviaţiei Române pe frontul Stalingradului

Din pleiada aviatorilor care au luptat pentru România Mare şi în anii celui de Al Doilea Război Mondial, comandând mari unităţi de aviaţie pe Frontul de Est, un loc aparte îl ocupă generalul Ermil Gheorghiu.

Ermil Gheorghiu s-a născut la 16 februarie 1896 în orașul Botoșani. A dat examen la 1 octombrie 1913 la Școala de Ofiţeri de Artilerie, Geniu și Marină, secţia artilerie, pe care a absolvit-o cu medie mare. La 15 iunie 1915, prin Înaltul Decret Regal (Î.D.R.), nr. 1.595, a fost avansat la gradul de sublocotenent, fiind repartizat la Regimentul 23 artilerie. A urmat apoi Școala de Observatori Aerieni și prin Î.D.R., nr. 1.660, din 22 iunie 1915, sublocotenentul Ermil Gheorghiu a primit brevetul nr. 19.

Decorat pentru curaj în Primul Război Mondial

La intrarea României în Războiul de Întregire, sublocotenentul observator Ermil Gheorghiu a fost repartizat la Grupul 1 de aviaţie, Escadrila de recunoaștere „Maurice Farman“, comandată de căpitanul av. Mircea Zorileanu. A executat misiuni periculoase în echipaj, cu locotenentul pilot Ioan Peneș, survolând liniile inamice.

A fost decorat cu Ordinul „Steaua României“ cu spade în grad de Cavaler și panglică de Virtute Militară „...pentru curajul cu care a executat numeroase recunoașteri aeriene între Armata 1 și Armata a 2-a la 14 septembrie 1916...“. Iată câteva exemple:

„16/29 septembrie 1916. Timp frumos“, nota într-un raport sublocotenentul observator Ermil Gheorghiu, „... fac o recunoaștere cu noul F. 40 (armat) cu mitralieră, împreună cu dl. locotenent Mărășescu (Ioan), în care timp arunc două bombe asupra orașului Segesvar. Efectul acestora a fost foarte bun, am văzut mult fum și un incendiu în partea de sud...“.

Și în ziua de 17/30 septembrie 1916, timpul a fost fru- mos, cu vântul care bătea din nord-vest. La ora 14.35, echipajul format din locotenentul pilot Ioan Peneș și sublocotenentul observator Ermil Gheorghiu a bombardat trupele inamice aflate în marș spre Sighișoara. Un avion austro-ungar, tip Hansa Brandenburg C.I., a atacat avionul românesc și observatorul nostru s-a apărat cu mult curaj, alungându-și adversarul cu rafale de mitralieră.

Cea de-a 24-a misiune aeriană a îndeplinit-o în dimineaţa de 21/23 octombrie 1916. În echipaj cu locotenentul Ioan Peneș, a survolat sectorul de front cuprins între localităţile Brașov-Ludișor-Voila-Făgăraș. În timpul misiunii, echipajul a fost atacat de trei avioane, tip Hansa Brandenburg C.I., austriece.

„Se dă o luptă aeriană înverșunată. Unul din avioanele inamice, fiind lovit, părăsește lupta, celelalte două susţin cu înverșunare atacul și reușesc a sili echipajul să aterizeze forţat lângă satul Sereaica, aparatul nostru fiind lovit de mai multe gloanţe. Tot cu această ocaziune, s-a bombardat aerodromul inamic de la Brașov, echipajul nostru a fost încolţit de 4-5 baterii de artilerie antiaeriene aflate între Dârste și Brașov...“, se află notat în Jurnalul de operaţii al Grupului 1 escadrile.

Ermil Gheorghiu, în carlinga avionului F. 40, „Ella”, preluând o bombă de tip Gross, martie 1917

[...]

Comandant al grupării aeriene de luptă la Stalingrad

La 10 mai 1941, Ermil Gheorghiu a fost avansat prin Î.D.R. nr. 1.358 la gradul de general de escadră aeriană. La 6 septembrie 1942, prin Ordinul nr. 9.424, al Statului-Major al Aerului, a fost numit comandant al Grupării Aeriene de Luptă (G.A.L), care avea în subordine toate unităţile de aviaţie (vânătoare, recunoaștere, bombardament, informaţie, aero-transport, sanitară), care luptau pe frontul de la Stalingrad.

Efectiv, escadrilele românești au intrat în luptă pe frontul de la Stalingrad la 9 septembrie 1942. Comandantul G.A.L s-a deplasat permanent în unităţile de aviaţie, rezolvând numeroase probleme privind aprovizionarea escadrilelor cu muniţie, piese de schimb, hrană și combustibili.

Un exemplu privind activitatea generalului av. Ermil Gheorghiu privind culegerea de informaţii din teatrul de operaţiuni militare, în timp real, îl reprezintă ziua de 30 septembrie 1942, când a zburat la bordul unui bombardier He. 111.

Cităm din Jurnalul de Operaţii al Grupului 5 Bombardament: „În cursul zilei de 30 septembrie 1942, Grupul 5 Bombardament a acţionat în sectorul Stalingradului efectuând trei ieșiri... În misiunea a treia, o formaţie de patru He. 111 a atacat la ora 16:15, de la 4.200 m, obiective aflate la Stalingrad, careul A.12, protecţia fiind asigurată de 4 (avioane) IAR-60 din Grupul 8 Vt. Echipajul aflat la bordul lui He. 111, nr. 11, a fost format din comandantul patrulei, generalul de escadră aeriană Gheorghiu Ermil, pilot: căpitan comandorul av. Iosifescu Nicolae. Observator (aerian), locotenent Dumitru Ioan. Radiotelegrafist, submaistru Serea Nicolae. Mitraliori: sergent major Horoias Gh. și sergent major Apostol Gh. Echipajul, în frunte cu dl. comandant al GAL, a lovit în plin cu bombe obiectivul inamic ordonat“.

În ziua de 6 octombrie 1942, comandantul G.A.L s-a deplasat la bordul unui avion Me. 108 Taifun, la Rostov, unde s-a întâlnit cu feldmareșalul german Wolfram von Richtoffen, comandantul Flotei a IV-a Aeriene germane, care reunea întreaga aviaţie aliată de pe Frontul de Est. În urma acestei întâlniri, s-au stabilit măsuri concrete privind intensificarea colaborării unităţilor de aviaţie române și germane în bătălia Stalingradului. Aviaţia română de vânătoare, escadrilele Grupurilor 6 și 8, dotate cu avioane IAR 80/81, și Grupul 7, înzestrat cu aparate Me. 109 E, urmau să asigure și protecţia bombardierelor germane care atacau Stalingradul.

Fragmentul face parte din articolul „Generalul aviator Ermil Gheorghiu, comandantul Aviaţiei Române pe frontul Stalingradului”, publicat în numărul 253 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 15 februarie - 14 martie, și în format digital pe platforma paydemic.