O tulpină de mare risc a virusului HPV, descoperită la Ötzi, Omul Ghețurilor

Ötzi, Omul Ghețurilor, cu vârsta estimată de 5.300 de ani, și un om preistoric care a trăit în Siberia acum 45.000 de ani erau amândoi purtători ai unei tulpini cancerigene de papilomavirus uman (HPV), conform unor noi cercetări.

Oamenii de știință au analizat date genetice antice colectate anterior de la acești indivizi și au descoperit că ambii erau probabil infectați cu HPV16, conform articolului științific în care sunt prezentate argumente conform cărora ar fi vorba de „cea mai veche dovadă moleculară” a HPV16 la oamenii moderni, informează Live Science.

Această dovadă extrem de timpurie a HPV16 la oamenii moderni contestă ideea că neanderthalienii, care au trăit cu noi în Eurasia acum aproximativ 60.000 până la 34.000 de ani, au fost cei care ne-au transmis virusul, au spus cercetătorii. Dar echipa a recunoscut că dimensiunea eșantionului lor de două persoane este mică, așa că este încă greu de știut de unde provine HPV16.

HPV este o familie diversă de virusuri care se transmit în principal prin contact direct piele-pe-piele sau contact sexual și sunt frecvent întâlnite la oamenii de astăzi. Majoritatea infecțiilor sunt asimptomatice, dar într-o foarte mică parte din cazuri, HPV16 și alte tipuri cu risc ridicat (cunoscute sub numele de papilomavirusuri „oncogene”) pot alimenta dezvoltarea unor tipuri de cancer.

Deși semnificația clinică a papilomavirusurilor este bine înțeleasă, se știu puține lucruri despre apariția lor în rândul populațiilor umane preistorice. În cadrul studiului, autorii au explorat o întrebare persistentă despre cât de mult timp au circulat papilomavirusurile legate de cancer - în special HPV16 - la oamenii moderni, a declarat pentru Live Science într-un e-mail co-autorul studiului, Marcelo Briones, profesor la Centrul de Bioinformatică Medicală de la Facultatea de Medicină a Universității Federale din Sao Paulo, Brazilia.

„Rezultatele indică faptul că HPV16 a fost asociat cu oamenii moderni din punct de vedere anatomic pentru o perioadă foarte lungă de timp, probabil cu mult înainte de divizarea populațiilor majore în afara Africii”, acum 50.000 până la 60.000 de ani, a spus Briones.

Cercetătorii au reanalizat seturile de date de secvențiere a genomului disponibile publicului atât pentru Ötzi, cât și pentru omul siberian, cunoscut sub numele de Ust'-Ishim. Acești indivizi au fost aleși deoarece reprezintă două dintre cele mai bine conservate și mai bine caracterizate genomuri umane antice disponibile, a spus Briones.

Ötzi este un om mumificat natural, ale cărui rămășițe vechi de 5.300 de ani au fost descoperite în 1991, în lanțul muntos al Alpilor, la granița dintre Austria și Italia. Corpul, hainele și uneltele sale, remarcabil de bine conservate, au oferit o perspectivă rară asupra vieții preistorice din regiune.

Între timp, omul Ust'-Ishim, care a fost descoperit în 2008, a trăit acum aproximativ 45.000 de ani în ceea ce este acum Siberia de Vest. Rămășițele sale - un singur os de picior - au produs unul dintre cele mai vechi genomuri umane moderne complet secvențiate vreodată.

Briones și colegii săi au căutat în seturile de date genetice fragmente de ADN care corespund genomurilor HPV cunoscute. Au găsit mai multe fragmente de ADN care corespund HPV16 (în mod specific, o linie cunoscută sub numele de HPV16A) la ambii indivizi, sugerând că virusul era prezent la aceștia.