De ce a renun╚Ťat Rusia la Crimeea ├«n 1954? png

De ce a renun╚Ťat Rusia la Crimeea ├«n 1954?

­čôü Istorie recent─â
Autor: Redac╚Ťia

Peninsula Crimeea a f─âcut parte din Rusia ├«ncep├ónd cu anul 1783, c├ónd imperiul ╚Ťarist o anexeaz─â ├«n urma ├«nfr├óngerii for╚Ťelor otomane, p├ón─â ├«n 1954, c├ónd guvernul sovietic decide transferarea Crimeii de sub autoritatea Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse c─âtre RSS Ucrainean─â. Transferul a fost anun╚Ťat ├«n presa sovietic─â la sf├ór╚Öitul lunii februarie 1954, la opt zile dup─â ce Prezidiul Sovietului Suprem al URSS aprobase o rezolu╚Ťie ├«n acest sens. Apoi, pe 19 februarie este publicat textul rezolu╚Ťiei ╚Öi c├óteva extrase anodine din procedurile Prezidiului. La momentul respectiv nu au mai fost f─âcute publice alte informa╚Ťii cu privire la transfer, iar p├ón─â la pr─âbu╚Öirea URSS problema a r─âmas nediscutat─â.

Pretextele pentru transfer nu se sus╚Ťin

Abia ├«n 1992, imediat dup─â dizolvarea Uniunii Sovietice, au ├«nceput s─â apar─â informa╚Ťii suplimentare cu privire la acest episod. Publica╚Ťia Historical Archive, care fusese editat─â ├«n URSS ├«n anii 1955-1962, a ap─ârut din nou pe pia╚Ť─â, public├ónd documente declasificate din fostele arhive sovietice. Primul num─âr din 1992 con╚Ťinea ╚Öi o sec╚Ťiune cu privire la transferul Crimeii, cu documente din arhiva preziden╚Ťial─â rus─â ╚Öi alte c├óteva arhive, ale c─âror colec╚Ťii se afl─â ast─âzi ├«n Arhiva de Stat a Federa╚Ťiei Ruse. Din nefericire, respectivele documente nu au adu─âgat nicio informa╚Ťie de substan╚Ť─â pe l├óng─â ceea ce se ╚Ötia deja din 1954. Documentele cofirm─â totu╚Öi c─â ideea transferului a fost aprobat─â mai ├«nt├ói de Prezidiul PCUS pe 25 ianuarie 1954, cu trei s─âpt─âm├óni ├«nainte de rezolu╚Ťia Prezidului Sovietului Suprem al URSS. ├Äns─â documentele declasificate nu revel─â nimic altceva despre motivele acestui transfer, l─âs├óndu-ne doar cu motivele oficiale din 1954:

1)      cesiunea Crimeei a fost ÔÇ×un act nobil din partea poporului rusÔÇŁ pentru comemorarea anivers─ârii a 300 de ani de la ÔÇ×reunificarea Ucrainei cu RusiaÔÇŁ (referin╚Ť─â la tratatul de la Pereiaslav din 1654) ╚Öi pentru a ÔÇ×ar─âta ├«ncrederea f─âr─â margini ╚Öi dragostea poporului rus fa╚Ť─â de poporul ucraineanÔÇŁ ╚Öi

2)      transferul a fost o dezvoltare natural─â a ÔÇ×proximit─â╚Ťii teritoriale a Crimeii fa╚Ť─â de Ucraina, a punctelor comune ale economiilor lor ╚Öi a str├ónselor leg─âturi agricole ╚Öi culturale dintre Crimeea ╚Öi RSS Ucrainean─âÔÇŁ.

Niciuna dintre aceste justific─âri-pretext nu rezist─â unei analize mai atente. Chiar dac─â anul 1954 marca aniversarea a trei secole de la Tratatul de la Pereiaslav, nu exist─â nicio leg─âtur─â ├«ntre acest tratat ╚Öi peninsula Crimeea. Ora╚Öul Pereiaslav se afl─â ├«n centrul Ucrainei, nu departe de Kiev, deci este departe de Crimeea, iar tratatul nu avea nicio leg─âtur─â cu peninsula, care nici m─âcar nu era controlat─â de ru╚Öi la momentul respectiv. Mai mult dec├ót at├ót, a spune despre acest tratat c─â ar fi adus ÔÇ×unificarea Rusiei cu UcraineiÔÇŁ e o exagerare. Tratatul a reprezentat un pas important ├«n aceast─â direc╚Ťie, e adev─ârat, dar aveau s─â mai urmeze ani ├«ntregi de lupte ╚Öi r─âzboaie p├ón─â la unificarea total─â. ├Än retrospectiv─â, tratatul de la Pereiaslav este asociat, ├«n mod eronat, cu unitatea ruso-ucrainean─â, dar e greu de ├«n╚Ťeles de ce cineva din conducerea Uniunii Sovietice ar fi propus aniversarea tratatului prin transferarea Crimeii c─âtre RSS Ucrainean─â.

Ideea c─â transferul se justific─â prin afinit─â╚Ťile culturale ╚Öi ecocnomice dintre Crimeea ╚Öi Ucraina e, de asemenea, exagerat─â. ├Än anii ÔÇÖ50, popula╚Ťia Crimeii, care ajungea la 1, 1 milioane de locuitori, era format─â din 75% etnici ru╚Öi ╚Öi 25% ucraineni. O comunitate important─â de t─âtari locuise ├«n Crimeea timp de secole p├ón─â ├«n mai 1944, c├ónd ace╚Ötia sunt deporta╚Ťi ├«n mas─â la ordinele lui Stalin c─âtre Asia Central─â, unde vor fi obliga╚Ťi s─â tr─âiasc─â timp de patru decenii f─âr─â a li se da voie s─â se ├«ntoarc─â ├«n locurile natale. Din Crimeea au mai fost deporta╚Ťi ╚Öi armeni, bulgari ╚Öi greci, Stalin complet├ónd astfel ÔÇ×cur─â╚ŤareaÔÇŁ etnic─â a peninsulei.

Astfel, ├«n 1954, Crimeea era mai ÔÇ×rus─âÔÇŁ dec├ót fusese vreodat─â. De╚Öi Crimeea este legat─â de sudul Ucrainei prin istmul Perekop, marea regiune estic─â Kerci e foarte apropiat─â de Rusia. Peninsula a avut ├«ntr-adev─âr leg─âturi economice ╚Öi de infrastructur─â cu Ucraina, dar leg─âturile sale culturale cu Rusia sunt mult mai str├ónse. ╚śi, s─â nu uit─âm, ├«n Crimeea se afl─â, de pe vremea ╚Ťarilor, baze militare ruse importante, iar peninsula a devenit simbolul puterii militare ╚Ťariste ├«mpotriva turcilor otomani.

De╚Öi motivele enun╚Ťate public privind transferul Crimeii erau pu╚Ťin credibile, c├óteva din comentariile publicate ├«n 1954 ╚Öi alte informa╚Ťii scoase la iveal─â de atunci ne permit s─â propunem o teorie privind motivul pentru care autorit─â╚Ťile sovietice au luat aceast─â decizie. Un rol important l-au avut Nikita Hru╚Öciov, traumele recente suferite de Ucraina ╚Öi lupta pentru putere din URSS.

De ce a vrut Hrușciov să transfere Crimeea către Ucraina?

Bundesarchiv Bild 183 B0628 0015 035 Nikita S  Chruschtschow 0 jpg jpeg

Hru╚Öciov devine Secretar General al PCUS ├«n septembrie 1953, dar la ├«nceputul lui 1954 el ├«nc─â ├«ncerca s─â-╚Öi consolideze pozi╚Ťia de lider. ├Än trecut, el condusese Partidul Comunist din Ucraina, de la sf├ór╚Öitul anilor ÔÇÖ30 p├ón─â ├«n 1949. ├Än ultimii ani de la conducerea partidului, el fusese participant ╚Öi martor la r─âzboiul civil din noile regiune vestice anexate Ucrainei, Vol├«nia ╚Öi Gali╚Ťia. Acest conflict fusese marcat de un num─âr mare de victime ╚Öi atrocit─â╚Ťi comise de ambele tabere. ├Än ciuda rolului lui Hru╚Öciov ├«n denun╚Ťarea stalinismului ╚Öi ├«n implementarea unor reforme ├«n cadrul URSS, el se bazase tot pe violen╚Ť─â ╚Öi cruzime ├«n stabilirea ╚Öi ├«nt├órirea controlului sovietic asupra Ucrainei de Vest. Confrunt─âri armate se mai produceau periodic ├«n anii ÔÇÖ50, dar r─âzboiul se terminase deja ├«n momentul ├«n care Crimeea este transferat─â Ucrainei ├«n 1954.

La ├«ntrunirea Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, din 19 februarie 1954, referin╚Ťele repetate la ÔÇ×unitatea ru╚Öilor ╚Öi ucrainenilorÔÇŁ ╚Öi la ÔÇ×marea ╚Öi indisolubila prietenieÔÇŁ dintre cele dou─â popoare, precum ╚Öi afirma╚Ťia c─â transferul ca demonstra c├ót de bine era ca Ucraina s─â fie ÔÇ×sub conducerea Partidului Comunist ╚Öi al guvernului sovieticÔÇŁ indic─â faptul c─â Hru╚Öciov vedea ├«n acest transfer o modalitate de a ├«nt├óri ╚Öi perpetua controlul sovietic asupra Ucrainei, acum c─â r─âzboiul civil fusese ├«n sf├ór╚Öit c├ó╚Ötigat. Astfel, 860.000 de etnici ru╚Öi aveau s─â se al─âture minorit─â╚Ťii ruse (oricum importante numeric) din Ucraina.

O abordare similar─â fusese folosit─â ╚Öi ├«n cazul celor trei republici baltice recent anexate de URSS, ├«n special Letonia ╚Öi Estonia, unde p├ón─â ├«n anii ÔÇÖ40 tr─âiau pu╚Ťini etnici ru╚Öi. Regimul stalinist ├«i ├«ncurajase pe ru╚Öi s─â se stabileasc─â ├«n aceste republici, iar aceast─â politic─â a continuat sub Hru╚Öciov ╚Öi Brejnev. Propor╚Ťional, transferul de popula╚Ťie rus─â c─âtre republicile baltice a fost mai mare dec├ót ├«n Ucraina, dar ├«n termeni absolu╚Ťi, transferul Crimeii c─âtre Ucraina a adus ├«n aceast─â ╚Ťar─â mai mul╚Ťi ru╚Öi ╚Öi, mai important, o regiune care se identifica foarte mult cu Rusia, ├«nt├órind astfel controlul sovietic.

Crimeea, monedă de schimb în lupta pentru putere în PCUS

├Än plus, transferul Crimeii c─âtre RSS Ucrainean─â a fost ╚Öi un instrument politic util lui Hru╚Öciov, care c─âuta s─â-╚Öi ├«nt├óreasc─â pozi╚Ťia ├«n lupta pentru putere ├«mpotriva lui Malenkov, cel care se afirmase ca lider dup─â moartea lui Stalin. Fiind ├«n dezavantaj imediat dup─â moartea liderului sovietic, ├«n martie 1953, Hru╚Öciov i-a subminat treptat pozi╚Ťia lui Malenkov ╚Öi a ob╚Ťinut un avantaj semnificativ prin alegerea sa ca Prim-Secretar, ├«n septembrie 1953. Cu toate acestea, la ├«nceputul lui 1954 lupta pentru putere era departe de a fi terminat─â, iar Hru╚Öciov ├«ncerca s─â-╚Öi atrag─â c├ót mai mult sprijin ├«n Prezidiul PCUS, pentru a-l putea elimina pe Malenkov din pozi╚Ťia de premier (va reu╚Öi ├«n ianuarie 1955). Printre cei pe care Hru╚Öciov spera s─â-i atrag─â de partea sa se num─âra ╚Öi Oleks├«i K├«r├«cenko, prim secretar al PC Ucrainean din iunie 1953 ╚Öi recent membru al Prezidiului PCUS.

├Än 1944, c├ónd Hru╚Öciov era liderul PC din Ucraina, se pare c─â acesta ├«i sugerase lui Stalin c─â transferul Crimeii c─âtre aceast─â republic─â ar fi o modalitate bun─â de a c├ó╚Ötiga sprijinul elitelor locale. Indiferent dac─â Hru╚Öciov a discutat acest lucru cu Stalin sau nu (informa╚Ťia nu este sigur─â), ea reflect─â oricum viziunea timpurie a lui Hru╚Öciov potrivit c─âreia extinderea teritoriului ucrainean ar fi c├ó╚Ötigat sprijinul elitelor.

├Än plus, mai mult ca sigur c─â Hru╚Öciov era convins c─â transferul Crimeii i-ar fi asigurat sprijinul lui K├«r├«cenko. El ╚Ötia c─â nu se putea baza pe ajutorul acestuia f─âr─â a-i oferi nimic la schimb, deoarece cei doi se confruntaser─â deja ├«n iunie 1953, c├ónd liderul ucrainean ├«l sprijinise pe Beria ├«n critica adus─â situa╚Ťiei din vestul Ucrainei (critic─â adus─â implicit ╚Öi lui Hru╚Öciov, ca lider al republicii ├«n anii ÔÇÖ40). Astfel, Nikta Hru╚Öciov spera c─â transferul Ucrainei va elimina aceste tensiuni ╚Öi va atrage sprijinul lui K├«r├«cenko ├«n viitoarea confruntare cu Malenkov.

Transferul legal, descris ast─âzi drept ÔÇ×neconstitu╚ŤionalÔÇŁ

Distribution of ethnic groups in Crimea 2001 0 png png

Documentele publicate anterior ╚Öi materialele ap─ârute mai recent arat─â clar c─â transferul Crimeii a fost f─âcut ├«n baza constitu╚Ťiei sovietice din 1936, al c─ârei articol 18 stipula c─â ÔÇ×teritoriul unei republici a Uniunii nu poate schimbat f─âr─â consim╚Ť─âm├óntul s─âuÔÇŁ. Procedurile din ├«ntrunirea Prezidiului Sovietului Suprem indic─â faptul c─â at├ót RSFSR ╚Öi RSS Ucrainean─â ├«╚Öi d─âduser─â acordul prin intermediul parlamentelor. Unul din oficialii prezen╚Ťi la sesiunea din 19 februaie, Otto Kuusinen, s-a l─âudat chiar c─â ÔÇ×doar ├«n ╚Ťara noastr─â (URSS) e posibil ca probleme de o asemenea importan╚Ť─â precum transferul teritorial a unui oblast individual c─âtre o republic─â s─â fie decis f─âr─â dificult─â╚ŤiÔÇŁ.

Am putea argumenta c─â procesul din 1954 ar fi mers mai bine dac─â ar fi fost mai complicat ╚Öi mai dificil, dar indiferent cum judec─âm rapiditatea reconfigur─ârii teritoriale, ideea principal─â este c─â e incorect s─â spunem (a╚Öa cum au f─âcut-o recent unii oficiali ru╚Öi) c─â peninsula Crimeea ar fi fost transferat─â Ucrainei ├«n mod neconstitu╚Ťional sau ilegal. Cu siguran╚Ť─â, sistemul legal din URSS era mai degrab─â o fic╚Ťiune, dar transferul s-a f─âcut ├«n baza regulilor existente la momentul respectiv. Mai mult dec├ót at├ót, indiferent de modalitatea ├«n care s-a f─âcut transferul, Federa╚Ťia Rus─â a acceptat ├«n mod express grani╚Ťele Ucrainei ├«n 1991 (prin acordurile care precedat disolu╚Ťia URSS) ╚Öi apoi ├«n 1994, prin Memorandumul de la Budapesta.

Statutul Crimeii de-a lungul timpului

Crimeea fusese ini╚Ťial o republic─â autonom─â a RSFSR, dar statutul ei a fost modificat, devenind oblast(provincie) ├«n cadrul RSFSR ├«n 1945, dup─â ce deportarea for╚Ťat─â a t─âtarilor din peninsul─â eliminase nevoia de autonomie. Dup─â ce oblastul Crimeii a fost transferat Ucrainei ├«n 1954, ╚Öi-a p─âstrat statutul administrativ de oblast timp de 37 de ani. La ├«nceputul anului 1991, dup─â referendumul organizat ├«n Ucraina ╚Öi o rezolu╚Ťie adoptat─â ulterior de parlament, statutul Crimeii a fost schimbat, aceasta redevenind republic─â autonom─â. Apoi, dup─â disolu╚Ťia URSS, Crimeea ╚Öi-a p─âstrat acest statut ├«n cadrul Ucrainei independente, statut care ├«n Federa╚Ťia Rus─â nu mai exist─â. Astfel, ├«n tratatul de anexare semnat pe 18 martie 2014 de guvernul rus ╚Öi autorit─â╚Ťile din Crimeea, statutul peninsulei a fost schimbat la ÔÇ×republic─âÔÇŁ, aceasta al─âtur├óndu-se celorlalte 21 de ÔÇ×republiciÔÇŁ din cadrul Federa╚Ťiei Ruse, formate acum din 84 de unit─â╚Ťi federale.

Una dintre ironiile transferului din 1954 este c─â atunci c├ónd pre╚Öedintele Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, Voro╚Öilov, a rostit cuvintele de ├«ncheiere a sesiunii din 19 februarie, a declarat c─â ÔÇ×inamicii Rusiei au ├«ncercat ├«n mod repetat s─â ia peninsula de la Rusia ╚Öi au folosit-o pentru a jefui ╚Öi devasta p─âm├óntul rusÔÇŁ. De asemenea, el a l─âudat ÔÇ×b─ât─âliile comuneÔÇŁ purtate de cele dou─â popoare, rus ╚Öi ucrainean, ├«n care au ÔÇ×ripostat ├«mpotriva uzurpatorilor insolen╚ŤiÔÇŁ. Caracterizarea f─âcut─â de Voro╚Öilov ÔÇ×inamicilorÔÇŁ Rusiei este foarte potrivit─â pentru a descrie ac╚Ťiunile Rusiei de azi fa╚Ť─â de Ucraina. Mai mult dec├ót at├ót, transferul Crimeii de acum 60 de ani, f─âcut pentru ca Moscova s─â-╚Öi ├«nt├óreasc─â controlul asupra Ucrainei, se ├«ntoarce acum ├«mpotriva Ucrainei, cu acela╚Öi ╚Ťel din partea Rusiei. 

Un text de Mark Kramer, publicat pe site-ul Wilson Center: http://www.wilsoncenter.org/publication/why-did-russia-give-away-crimea-sixty-years-ago

Mark Kramer este directorul programului de Cold War Studies la Harvard University ╚Öi cercet─âtor la Centrul de Studii Ruse ╚Öi Eurasiatice de la Harvard.