Modele 3D ale crucilor de piatră de la Muzeul Golești
Pe 4 iunie, o echipă de specialiști din cadrul Direcției Patrimoniu Digital (cIMeC) a Institutului Național al Patrimoniului (INP) s-a deplasat la Golești pentru a scana și documenta opt cruci de piatră și o troiță cu trei cruci din lemn, aflate în colecția Muzeului Viticulturii și Pomiculturii.
Activitatea a urmărit realizarea de modele 3D pentru conservarea memoriei acestor monumente și pentru a le face mai accesibile cercetării de specialitate dar și publicului larg, informează un comunicat al cIMeC.
Printre monumentele și artefactele care pot fi descoperite în cadrul complexului muzeal de la Golești sunt și opt cruci de piatră de o valoare excepțională, datate între finele secolului al XVI-lea și jumătatea secolului al XVIII-lea. Monumentele sunt cruci de hotar, pomenire sau de pază, inițial amplasate la granița între podgoriile din zonă, fiind realizate din calcar de Albești, un material durabil și specific regiunii. În prezent, crucile se află expuse pe aleile muzeului în aer liber de la Golești, șapte dintre acestea fiind clasate ca bunuri culturale mobile în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național.
Mutarea lor din amplasamentele originale a fost determinată, începând cu jumătatea secolului XX, de necesitatea protejării lor. Agricultura intensivă a contribuit la deteriorarea sau dispariția multor astfel de monumente memoriale.
Fișele de evidență a acestor cruci de piatră pot fi consultate în Baza Bunurilor culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Național, de unde pot fi consultate informații privind proveniența, caracteristicile și importanța istorică a acestor cruci clasate în categoria Tezaur.
Cruce din timpul domniei lui Mihai Viteazul
Cea mai veche cruce din expoziția din aer liber de la Golești datează din anul 1597, fiind ridicată deci în timpul domniei lui Mihai Viteazul, voievodul fiind menționat și în inscripția slavonă de pe monument. Ctitorii acestei cruci sunt Stan și Stanca Neacșa, o familie boierească locală. Este o cruce de tip latin, decorată cu motive geometrice și o inscripție în slavonă.
Următoarea cruce, din punct de vedere cronologic, a fost ridicată la 1665, în timpul domniei lui Radu Leon, al cărui nume este de asemenea menționat și în inscripție. Crucea a fost comandată de către Dumitru, Zoica și copiii acestora, Dragoș, Voica și Radu. Partea superioară a monumentului nu s-a păstrat. Aceasta este decorată cu stele radiale iar inscripția este scrisă de asemenea în slavonă.
O altă cruce datează din 1722, din „zilele lu Io Nicolae voevod”, adică din timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat. A fost fiind ridicată de mai mulți membri ai comunității pe Dealul Călinești.
Un alt exemplu important este așa-numita „Cruce albă”, datată între 1 septembrie 1757 și 31 august 1758 (văleat 7266). Aceasta nu mai menționează niciun domnitor și provine din zona Enculești–Ștefănești. A fost ridicată de Stoica, Maria și alți localnici. Monumentul este decorat cu patru medalioane care conțin monogramele creștine IN RI și NI KA, scrise cu caractere chirilice. Calcarul folosit are o nuanță albicioasă, de unde provine și denumirea populară de „Crucea albă”.
Un monument deosebit prin povestea sa este și Crucea lui Hassan, datată între 1 septembrie 1758 și 31 august 1759 (văleat 7267), transferată la Golești de pe Dealul Goleasa – Ștefănești. Ea a fost ridicată în memoria unui turc creștinat, Hassan, la inițiativa jupânesei Maria.
Pentru informații suplimentare despre aceste cruci și despre fenomenul crucilor de piatră din zona Argeș-Muscel vă recomandăm ca sursă bibliografică lucrarea: Grigore Constantinescu, „Monumente memoriale din județul Argeș. Cruci de piatră”, Episcopia Argeșului și Muscelului, Pitești, 2017, p. 223-225.
Troița din curtea Bisericii cu hramul Sfântul Dimitrie cel Nou din Drăguțești–Comana completează armonios ansamblul arhitectural al lăcașului de cult. Biserica, construită din lemn și datată în anul 1817, a fost reconstruită în anul 1971 în cadrul secției în aer liber a Muzeului Golești. Troița, realizată mult mai recent decât biserica, datează cel mai probabil din momentul reconstrucției acesteia în muzeu. Confecționată din lemn, troița este protejată de un acoperiș în două ape și adăpostește un ansamblu de cruci. Crucea principală este o cruce cu pui, adică o cruce mare flancată de două cruci mai mici, și este însoțită de două cruci treflate, toate montate pe un postament de lemn ce poartă o inscripție dedicată familiei Goleștilor. Crucea principală este o cruce de tip celtic de dimensiuni impunătoare, decorată în partea superioară cu un relief sculptat reprezentând scena Răstignirii, iar în partea inferioară cu motive cruciforme. Cele două cruci-pui sunt cruci latine de dimensiuni reduse, ornamentate de asemenea cu motive cruciforme. Crucile laterale sunt fixate în benzi alungite și așezate pe o bază dreptunghiulară. Întreg ansamblul este ornamentat cu motive cruciforme încadrate în romburi, reflectând o simbolistică bogată și o execuție artistică minuțioasă.
Monumentele au fost scanate la rezoluție HD cu Artec 3D Leo, un scanner cu lumină structurată, iar rezultatele au fost procesate în softul dedicat Artec Studio 16. Activitățile au fost realizate în cadrul proiectului Monumente la răscruce, inițiat în 2017 de Institutul Național al Patrimoniului, un demers prin care se urmărește cartarea, digitizarea și conservarea memoriei crucilor de piatră. Proiectul a început cu documentarea crucilor de piatră din județul Prahova și a continuată din 2023 cu documentarea crucilor din județul Buzău.
Modele 3D sunt publicate pe platforma Sketchfab, pe contul INP:
Toate modelele pot fi descărcate și sunt distribuite sub licență Creative Commons – CC-BY, care permite utilizarea, adaptarea și redistribuirea acestora cu condiția menționării corecte a autorului digital.
Pentru mai multe informații despre proiectul Monumente la răscruce și pentru a documenta alte exemple de cruci din județe precum Prahova și Buzău, sunt disponibile pe pagina web dedicată.
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii din Golești
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii se află în centrul localității Golești, comuna Ștefănești, la doar 10 km sud de Pitești, pe drumul comunal DC75, ramificat din DN7 București–Pitești. Ansamblul cuprinde: Conacul Goleștilor – reședința uneia dintre cele mai influente familii boierești din Țara Românească și locul în care viitorul regele Carol I a petrecut prima sa noapte pe teritoriul românesc; Salonul de Iarnă – cu piese valoroase care evocă familia regală; Școala de la Golești – prima școală modernă cu predare în limba română, fondată în 1826; Muzeul etnografic în aer liber – cu gospodării și ateliere tradiționale și Biserica „Sfânta Treime” din Golești – monument de cult ce îmbină armonios influențe arhitecturale muntenești, moldovenești, armenești și orientale.
Golești este un spațiu cu o puternică încărcătură istorică, unde vizitatorii pot descoperi nu doar povestea unei familii boierești care a contribuit la modernizarea societății românești, ci și obiceiuri, tradiții și aspecte autentice din viața țăranului argeșean Este un loc viu, în care trecutul prinde glas iar educația capătă rădăcini iar patrimoniul cultural este prezentat într-un mod accesibil, emoționant și inspirator.
Mai multe pentru tine...
