Două noi obiective culturale, incluse pe Lista Indicativă a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO
Lista Indicativă a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO s-a îmbogățit cu alte două noi poziții culturale: Peștera Coliboaia și Peisajul Monahal Vânători Neamț, anunță Institutul Național al Patrimoniului.
„Este o onoare să anunțăm că Lista Indicativă a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO s-a îmbogățit - pe lângă bunul cultural serial transnațional reprezentat de Civilizația Cucuteni-Trypillia, recent prezentat - și cu alte două noi poziții culturale: Peștera Coliboaia și Peisajul Monahal Vânători Neamț.
Institutul Național al Patrimoniului a transmis în luna aprilie către Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO scrisoarea de înaintare a Ministrului Culturii precum și formularele ce fundamentează valoarea culturală și potențialul de a fi recunoscute la nivel internațional ca având valoare universală excepțională pentru aceste două noi poziții. Argumentația detaliată este disponibilă pe site-ul UNESCO (link în primele comentarii)”, anunță Institutul Național al Patrimoniului, pe pagina de Facebook a instituției.
Peștera Coliboaia situată în Munții Bihorului, se află în valea carstică a Sighiștelului și se dezvoltă pe o lungime de peste 1.066 de metri, cu galerii modelate de un curs de apă activ. Deși Peștera este documentată începând cu anul 1863, „Galeria Desenelor” - cea mai impresionantă galerie cu reprezentări parietale a peșterii - a fost descoperită în 2009 de echipele reunite de speologi ai Asociației Speologice Speowest Arad, Clubului de Speologie Speodava și Grupului SpeoZarand - Brad. Galeria adăpostește un ansamblu de artă preistorică, datată la peste 36.000 de ani, ce constituie cele mai vechi manifestări artistice aurignaciene (Homo sapiens) cunoscute în Europa de Est și unele dintre cele mai timpurii de pe continent, oferind perspective esențiale asupra comportamentului uman din Paleoliticul superior și susținând ipoteze privind mobilitatea timpurie a populațiilor și schimburile culturale la scară europeană. 10 reprezentări figurative realizate cu cărbune de lemn — precum urși, rinoceri și posibil o felină — alături de peste 50 de alte semne antropice, reflectă un nivel avansat de măiestrie și marchează o transformare timpurie a unei peșteri naturale într-un spațiu simbolic și, posibil, sacru. Există paralele stilistice puternice cu Peștera Chauvet (Franța), în special prin utilizarea caracteristicilor naturale ale pereților pentru definirea formelor dar și prin tematica reprezentărilor parietale. Datarea cu radiocarbon indică două faze de ocupare paleolitică, majoritatea reprezentărilor fiind atribuite celei mai recente - cca 35.000 ani vechime. Sigilată de peste 30.000 ani și dificil de accesat, peștera reprezintă un context arheologic excepțional de bine conservat, o mărturie unică a prezenței aurignaciene în regiune.
Peisajul Monahal Vânători Neamț este un teritoriu complex cu o suprafață de peste 300 kilometri pătrați, caracterizat printr-o simbioză unică între patrimoniul cultural, predominant de factură religioasă, și un impresionant peisaj montan având un grad ridicat de biodiversitate. Mărturie semnificativă a formelor de monahism ortodox oriental ce s-au manifestat de la începutul secolului al XIV-lea, acest peisaj cultural este totodată unul viu, în care tradițiile religioase și de pelerinaj încă se păstrează. Într-un cadru natural excepțional s-a dezvoltat o amplă rețea de locuri, reprezentative pentru viața monahală cenobitică, idioritmică și anahoretică ce a înflorit în mănăstiri, schituri, sihăstrii, sate monahale sau locuri izolate de munte și peșteri, interconectate prin tradiții și o complexă ierarhie religioasă. Este remarcabilă concentrarea de elemente de importanță excepțională pentru cultura națională și spiritualitatea ortodoxă, de la cea mai veche ctitorie din secolul al XIV-lea, Mănăstirea Neamț - „Marea Lavră a Moldovei”, la Mănăstirile Secu, Sihăstria, Agapia, Văratec, Peștera Sfintei Teodora de la Sihla și multe alte schituri, sihăstrii și locuri de pustnicie istorice.
„Pregătirea celor două înscrieri în Lista Indicativă nu ar fi fost posibilă fără angajamentul susținut al partenerilor noștri în acest efort comun: Muzeul Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal și Romsilva - Parcul Natural Vanatori Neamt din cadrul cărora mulțumiri speciale se cuvin domnului dr. Călin Ghemiș, respectiv domnului dr. Sebastian Cătănoiu, inițiatorii și autorii principali ai celor două propuneri.
Mulțumim colegilor din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe - Delegația Permanentă a României pe lângă UNESCO și Biserica Ortodoxă Română pentru sprijinul important în acest prim pas ce se înscrie într-un demers mai amplu al Institutul Național al Patrimoniului dedicat definitivării argumentației de specialitate pentru o serie de noi poziții incluse în versiunea revizuită a Listei Indicative a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO”, adaugă Institutul Național al Patrimoniului.
Foto sus: Mănăstirea Agapia (© Adevărul)
