Descoperiri surprinzătoare în interiorul celui mai mare mormânt colectiv din Epoca Cuprului din Europa

Cu aproape 5.000 de ani în urmă, infecțiile respiratorii, posibil inclusiv tuberculoza, făceau ravagii în rândul copiilor îngropați la Camino del Molino, în Spania.

Această uriașă peșteră funerară circulară, săpată în stâncă, reprezintă cel mai mare loc de înmormântare colectivă din Epoca Cuprului (Eneolitic sau Calcolitic - perioada de tranziție dintre neolitic și Epoca Bronzului, mileniile VI–IV î.Hr. - n.r.) din Europa, conținând rămășițele a peste 1.300 de persoane și fiind obiectul unor ani întregi de săpături și analize, informează Phys.org.

Acum, un nou studiu publicat în revista International Journal of Paleopathology dezvăluie cât de răspândite erau aceste boli și cum și-au lăsat amprenta asupra oaselor.

Datat în mileniul al III-lea î.Hr., situl funerar a fost utilizat în mod repetat timp de peste 700 de ani, ceea ce a dus la acumularea unei mase de oase aparținând bărbaților, femeilor și copiilor. Astfel de morminte comunitare preistorice păstrează rareori schelete intacte, cu atât mai puțin rămășițe ale copiilor, deoarece oasele sunt adesea amestecate de-a lungul secolelor, slab conservate sau complet absente.

Totuși, la Camino del Molino, cercetătorii au recuperat 48 de schelete intacte de copii și adolescenți, oferind o oportunitate rară de a examina modificările osoase asociate bolilor respiratorii și impactul acestora asupra sănătății și supraviețuirii în copilărie.

Boala gravată în oase

Deoarece s-au păstrat atât de multe schelete complete de copii, cercetătorii au putut căuta modele la nivelul întregului corp, nu doar în oase izolate. Dintre cele 48 de persoane analizate, 92% prezentau cel puțin o modificare osoasă asociată cu o boală. Dintre acestea, aproximativ 67% prezentau atât oase poroase, în principal la nivelul craniului și al oaselor picioarelor, cât și modificări asociate infecțiilor respiratorii.

„Modelul pe care îl observăm reflectă probabil o povară mai largă a bolilor respiratorii recurente sau prelungite, mai degrabă decât efectele unui singur agent patogen”, a explicat dr. Sonia Díaz-Navarro, autoarea principală a studiului de la Universitatea din Burgos.

Deși s-a sugerat că leziuni osoase similare pot apărea și în timpul perioadelor de creștere accelerată din copilăria timpurie, cercetătorii susțin că acestea apar prea frecvent și împreună cu alte semne de infecție respiratorie, în toate grupele de vârstă examinate, inclusiv la adolescenți, pentru a putea fi explicate doar prin procese legate de creștere.

Analize suplimentare au arătat că cei mai mici copii, cu vârste între 1 și 4 ani, precum și adolescenții cu vârste între 10 și 14 ani, prezentau cele mai ridicate rate de modificări osoase. Acestea includeau șanțuri asemănătoare unor urme de șarpe și mici adâncituri pe partea interioară a craniului, pe vertebre și pe oasele șoldului și bazinului. Studii anterioare au asociat aceste modificări cu stadiile timpurii ale tuberculozei, când bacteria circulă încă prin sânge.

Aceste vârfuri ale infecțiilor coincid cu perioadele de vârstă în care copiii și adolescenții sunt mai vulnerabili la infecții pulmonare, inclusiv tuberculoză, se arată în studiu.

În mod interesant, majoritatea copiilor prezentau modificări osoase similare, indicând că factorii de mediu și condițiile de viață comune au favorizat răspândirea bolilor.

„Copiii care trăiau în cadrul așezării erau expuși acelorași medii: fum în interiorul locuințelor, praf, particule organice provenite din activități meșteșugărești și de procesare a alimentelor, contact apropiat cu animalele și, posibil, agenți patogeni transmisibili de la animale la oameni”, a declarat dr. Díaz-Navarro.

Potrivit cercetătoarei, persoanele care prezentau semne de boală nu au fost îngropate diferit față de ceilalți membri ai comunității.

„Dovezile disponibile sugerează că indivizii au beneficiat de același tratament funerar general, indiferent de starea lor patologică”, a spus dr. Díaz-Navarro.

„Acest aspect este deosebit de important deoarece Camino del Molino include persoane cu afecțiuni foarte vizibile sau semnificative.” Printre acestea se numărau indivizi care suferiseră intervenții chirurgicale craniene (trepanații) și chiar o persoană cu nanism.

Viitoarele studii de ADN antic ar putea confirma dacă bacteriile care provoacă tuberculoza sau alte boli erau prezente la Camino del Molino. De asemenea, sunt planificate analize genetice și izotopice pentru a înțelege mai bine dieta și relațiile de rudenie ale acestor indivizi. Aceste cercetări ar putea evidenția nu doar ce boli existau, ci și modul în care vârsta, sexul, rolurile sociale și alimentația influențau condițiile de viață.

_{Foto sus: Mormântul colectiv de la Camino del Molino
(© Sonia Díaz-Navarro)}