Brățările dacice de aur dispărute pe piața neagră
Cele mai faimoase artefacte dacice descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, scoase la iveală pentru prima dată de căutătorii de comori, în perioada 1999 – 2001, în urma activităţilor de braconaj arheologic din situl aflat în patrimoniul mondial UNESCO.
La începutul anilor 2000, vânătorii de comori au scos la iveală cel puţin 24 de spirale de aur dacice din zona Sarmizegetusei Regia, doar 13 dintre ele fiind recuperate de autorităţile române, toate în perioada 2007 – 2011, după ce majoritatea au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor.
Potrivit anchetatorilor, brățările dacice de aur au greutatea între 700 şi 1.200 de grame (cele recuperate), însă conform unor informaţii aflate la dispoziţa anchetatorilor, unele dintre brăţările cărora le-a fost pierdută urma ar avea şi o greutate de 1.700 de grame.
13 brățări dacice de aur, recuperate de autorități
Din cele 13 brăţări spiralice de aur furate din Sarmizegetusa Regia şi recuperate până în prezent de autorităţile române, doar una a fost descoperită în posesia unui român. Pentru cele mai multe statul a achitat recompense unor cetăţeni străini, în posesia cărora au ajuns, uneori prin intermediul reţelelor infracţionale.
Astfel, primele patru brăţări dacice au fost răscumpărate în 2007 de la un cetăţean american, cu circa 980.000 de lei. A cincea a fost predată, în acelaşi an, statului român de către autorităţile franceze, după ce a fost expusă de un cetăţean german la Expoziţia Bienală a Anticarilor, în Paris.
În 2007, alte două spirale de aur au fost aduse în ţară, din Elveţia, iar una - din SUA, după ce statul român a achitat 140.000 de euro, respectiv 60.000 de dolari pentru repatrierea lor. În 2008, statul român a achitat peste 130.000 de euro pentru a răscumpăra alte două brăţări, de la un cetăţean german.
În 2009, a 12-a brăţară dacică din aur a fost răscumpărată de statul român de la un cetăţean american, cu suma de aproape 70.000 de euro. În 2011, autorităţile române au recuperat de la un cetăţean bulgar, plătind 73.000 de euro, a 13-a brăţară spiralică din aur, în greutate de 933,4 grame, furată din Sarmizegetusa Regia.
În 2007, o brăţară a fost recuperată în urma unei acţiuni în forţă, de la un hunedorean, care primise artefactul ca garanţie a unui împrumut. Alte cel puţin 11 spirale sunt date în urmărire internaţională.
Aurul dacilor, dat în urmărire internațională
În prezent, sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc, informa Parchetul General al României.
„Sarmizegetusa Regia nu a fost numai capitala tezaurelor, ci mai degrabă centrul activităţii metalurgice din Munţii Orăștiei. Astfel, pe tot cuprinsul teraselor așezării civile de pe Piciorul Muncelului braconierii au extras din sol un număr imens de artefacte din fier. Exasperaţi că nu le puteau valorifica, le abandonau sau reîngropau împreună cu ambalajele pachetelor de ţigări sau energizante pe care le consumau. În jur de 1000 de artefacte abandonate au fost recuperate de arheologi de-a lungul timpului și depuse în custodia Muzeului Naţional al Transilvaniei din Cluj Napoca, iar o cantitate similară la Muzeul Civilizaţiei Dacice și Romane de la Deva. Este ilustrativ cazul unui depozit de aproximativ 30 de lupe din fier extrase și abandonate, pe care le-au transportat și valorificat la Remat Orăștie la preţul oferit pentru fier vechi”, arăta cercetătorul Claudiu Purdea.
Ultimul mare tezaur monetar a fost recuperat de autoritățile române în 2014. Atunci, trei copii din satul Ocolișul Mic din Hunedoara au descoperit, ascunse în vizuina unei vulpi, într-un recipient de plastic, 139 de monede Koson de aur. Anchetatorii arătau că tezaurul ascuns în vizuină provine din acţiunile de braconaj arheologic.
Un localnic implicat în trecut în căutarea comorilor l-ar fi ascuns acolo, aproape de casa lui. Din 2014, tot mai puține bunuri arheologice valoroase, provenite din ținutul cetăților dacice, au fost recuperate de statul român.
Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro
Mai multe pentru tine...
