106 ani de la Unirea Basarabiei cu România
În anul de grație 1918, la 27 martie, într-un context internațional complicat, Basarabia era cea care făcea primul pas în procesul de reîntregire a țării, care a avut loc la sfârșitul Primului Război Mondial.
Astfel, prin vot nominal deschis al Sfatului Țării, în calitate de organ reprezentativ al Basarabiei, se decidea Unirea cu România, declarația Unirii fiind semnată de Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării și Pantelimon Halippa, vicepreședintele acestui for. Guvernul român a luat act de această decizie, prin vocea primului-ministru, Alexandru Marghiloman, care a declarat:
„În numele poporului român și al regelui său, Majestatea Sa Ferdinand I, iau act de hotărârea Sfatului Țării...”.
Ulterior, la 2/22 aprilie 1918, avea să fie dat și decretul regal de promulgare a actului Unirii Basarabiei cu România.
Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” marchează acest eveniment istoric aducând în atenția publicului câteva piese din patrimoniul instituției legate de numele unor personalități politice și militare care au avut un rol important în desfășurarea acestuia.
În primul rând, este vorba de o fotografie (Atelier Julietta, 1918), cu portretul conservatorului Alexandru Marghiloman, prim-ministru al României la acea dată, având semnătura sa olografă și un mic comentariu al său referitor la semnificația zilei unirii Basarabiei cu România:
„Ziua de 27 martie 1918, / reîntrupând Basarabia în / România, a dovedit că / geniul unei rase nu poate / fi abătut din calea lui de / calculele unei politice efemere. / Al. Marghiloman”.
Am selectat, de asemenea, două fotografii, de la vizita primului-ministru Alexandru Marghiloman, la Chișinău, la 27 martie 1918, prima cu primirea acestuia, iar cea de-a doua de la întâlnirea dintre delegația română și membrii Sfatului Țării.
Totodată, nu puteam să nu introducem în această scurtă prezentare și portretele lui Ion Inculeț și Pantelimon Halippa, președintele, respectiv vicepreședintele Sfatului Țării, două dintre personalitățile remarcabile ale unirii Basarabiei cu România, al căror rol a fost extrem de important în evenimentele din 1918.
Generalul Ernest Broșteanu, un remarcabil reprezentant al Corpului ofițeresc român
Consolidarea și menținerea actului Unirii de la 27 martie 1918 n-ar fi avut loc fără sprijinul armatei române, evidențiindu-se în acest sens generalul Ernest Broșteanu, cel care, în calitate de comandant al Diviziei 11 Infanterie, la cererea Sfatului Țării și prin decizia autorităților române a avut o contribuție majoră la restabilirea ordinii și înlăturarea haosului și terorii provocate de bandele bolșevice în Basarabia.
Dintre mărturiile din patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” referitoare la cel care a fost generalul Ernest Broșteanu am selectat câteva pentru a-i evoca personalitatea. Din colecția „Clișee pe sticlă” am ales o imagine de pe front, cu generalul Ernest Broșteanu în calitate de comandant al Diviziei 11 Infanterie.
De asemenea, dat fiind că, pentru meritele deosebite în misiunea pe care a desfășurat-o în Basarabia, Ernest Broșteanu a fost înaintat la gradul de general de divizie, la 1 aprilie 1919, prin ID nr. 2137/1920, am ales să vă prezentăm și brevetul său de înaintare în acest grad, semnat de regele Ferdinand I și de generalul Gheorghe Mărdărescu, pe care muzeul nostru are privilegiul de a-l păstra în colecția sa de „Documente originale”.
Din colecția „Ordine, medalii și plachete” am selectat placa cu decorații care i-a aparținut generalului Ernest Broșteanu și care reflectă o carieră militară de excepție. El a primit mai multe distincții, atât românești, cât și străine, cum ar fi: Ordinul „Mihai Viteazul”, Ordinul „Steaua României”, Ordinul „Coroana României”, Crucea „Regina Maria”, „Legiunea de onoare”, Ordinul „Casa de Savoia”, Ordinul „Sf. Ana”, Crucea comemorativă „1916-1918”, Medalia „Avântul țării” etc., o parte dintre ele regăsindu-se pe această placă.
O altă piesă selectată pentru această prezentare și care, de asemenea, i-a aparținut generalului Ernest Broșteanu face parte din colecția „Uniforme militare românești”. Este vorba despre pelerina de campanie, model 1924, confecționată din postav de culoare kaki, amplă, încheiată cu nasturi ascunși. Această piesă este legată de activitatea generalului Ernest Broșteanu după terminarea Primului Război Mondial.
La 10 februarie 1922, el a primit comanda Corpului de Grăniceri unde a activat până la 1 octombrie 1929, când a devenit comandant al Inspectoratului General al Infanteriei. Aprecierea față de activitatea sa în calitate de comandant al Corpului de Grăniceri avea să fie relevată prin acordarea distincției Ordinul „Steaua României”, în grad de mare ofițer, în anul 1927, brevetul acestei decorații aflându-se, de asemenea, în patrimoniul muzeului nostru.
Apreciat de generalul de brigadă Nicolae Rujinschi, de generalul de corp de armată Eremia Grigorescu, de generalul de divizie Nicolae Condeescu și de mulți alți comandanți în subordinea cărora a activat, generalul Ernest Broșteanu s-a dovedit un remarcabil reprezentant al Corpului ofițeresc român.
Activitatea și faptele sale vorbesc de la sine despre cel care a fost caracterizat de superiorii săi drept „un ofițer de elită pe care se poate conta în împrejurările cele mai dificile și mai critice”, „priceput, cu sânge rece, curajos, viteaz, plin de inițiativă etc.”.
Evocarea evenimentelor referitoare la Unirea Basarabiei cu România nu poate fi făcută fără a aminti și despre generalul Ernest Broșteanu, cel care la trecerea sa în rezervă, la 1 octombrie 1930, încheia o strălucită carieră militară.
Mai multe pentru tine...
