Alburnus Maior, centrul exploatării aurului în Dacia romană jpeg

Alburnus Maior, centrul exploatării aurului în Dacia romană

­čôü Dacia antic─â
Autor: Florian Matei-Popescu

Cele mai multe informa╚Ťii se g─âsesc despre situa╚Ťia exploat─ârii aurului ├«n zona Alburnus Maior, at├ót prin intermediul t─âbli╚Ťelor cerate (tabulae ceratae) descoperite ├«ntre 1786 ╚Öi 1855, a descoperirilor epigrafice, c├ót ╚Öi prin cercet─ârile arheologice preventive desf─â╚Öurate pe scar─â larg─â ├«n cadrul Programului Na╚Ťional de Cercetare Alburnus Maior, derulat ├«ntre 2001-2006. De╚Öi sediul procuratorului se afla la Ampelum, centrul exploat─ârii aurifere se situa f─âr─â umbr─â de ├«ndoial─â la Alburnus Maior. 

T─âbli╚Ťele cerate, ├«n num─âr de 25 (ini╚Ťial se pare c─â au fost descoperite aproximativ 50), au fost g─âsite ├«n galerii de min─â romane abandonate sau pe ├«n─âl╚Ťimile din zona Ro╚Öiei Montane. Cele mai multe t─âbli╚Ťe (7) au fost redactate la Alburnus Maior (actum Alburno Maiori sic!), la care se adaug─â c├óteva a╚Öez─âri rurale (Deusara, Kartum, Immenosum Maius) neidentificate cu siguran╚Ť─â pe teren, dou─â zone din Alburnus Maior, statio Resculi ╚Öi vicus Pirustarum, ╚Öi o t─âbli╚Ť─â redactat─â ├«n a╚Öezarea civil─â din imediata apropiere a castrului legiunii XIII Gemina de la Apulum (canabae legionis XIII Geminae). S-a emis ipoteza c─â toate aceste toponime, cu excep╚Ťia evident a vicus Pirustarum (Pirustae erau originari din Dalmatia), ar fi de origine dacic─â.  

Inel cu camee reprezent├ónd un cap de femeie, aur ┼či calcedonie albastr─â, sec. II, descoperit la Gil─âu ÔÇô MNIT, Cluj-Napoca; expo LIMES

inel gema jpg jpeg

Cronologic, t─âbli╚Ťele cuprind perioada 131-167, fiind ascunse cel mai probabil ca urmare a crizei prin care a trecut Dacia ├«n urma atacurilor marcomanilor ╚Öi iazygilor. De altfel, se pare c─â dup─â aceast─â perioad─â tulbure exploatarea minier─â ├«n zona Alburnus Maior nu a mai atins dimensiunile anterioare, chiar dac─â nu a fost oprit─â ├«n ├«ntregime, cum s-a crezut p├ón─â nu demult.  

Cu pu╚Ťine excep╚Ťii, ├«ns─â, marea majoritate a descoperirilor arheologice ╚Öi epigrafice dateaz─â din secolul al II-lea, foarte pu╚Ťine av├ónd elemente care ar permite o plasare a lor ├«n epoca severic─â. ├Än general, ├«n timpul domniei lui Marcus Aurelius, sistemul arend─ârii c─âtre conductores este abandonat, fiscul imperial trec├ónd la exploatarea direct─â a v─âmilor sau a bog─â╚Ťiilor subsolului. Din p─âcate, pentru zona Alburnus Maior nu avem informa╚Ťii despre cum va fi func╚Ťionat acest sistem. Totu╚Öi, numirea unor procuratores aurariarum din tagma ecvestr─â, precum ╚Öi prezen╚Ťa beneficiarilor consulari sunt argumente importante care sus╚Ťin faptul c─â exploatarea aurului a continuat la Alburnus Maior ╚Öi dup─â 170. Din acel moment ╚Öi p├ón─â la p─âr─âsirea Daciei, minele au fost exploatate ├«n regie proprie de c─âtre fiscul imperial.  

: cercei romani de secol III

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Aurariae Dacicae. Exploatarea aurului ├«n Dacia roman─â" ap─ârut ├«n Historia Special nr. 32, disponibil─â la toate punctele de distribu╚Ťie a presei (re╚Ťeaua Inmedio, chio╚Öcuri de ziare, benzin─ârii) ├«n perioada 25 septembrie - 25 decembrie 2020, dar ╚Öi ├«n format digital pe platforma paydemic.com


Historia special coperta jpg jpeg