Crucea de pe Caraiman   Un monument misterios jpeg

Crucea de pe Caraiman - Un monument misterios

­čôü Memoria Imaginii
Autor: Andrei Berinde

├Än 1928, la inaugurarea sa, ÔÇ×Crucea de pe CaraimanÔÇť, ridicat─â la altitudinea de 2291 m, era cea mai ├«nalt─â structur─â metalic─â situat─â ├«ntr-o zon─â montan─â. ├Än timp, imaginea acestui monument unic ├«n Europa prin amplasament ┼či prin dimensiuni a devenit extrem de cunoscut─â. Istoria ÔÇ×CruciiÔÇť nu e ├«ns─â at├ót de clar─â, numeroase aspecte afl├óndu-se ├«nc─â sub semnul ├«ntreb─ârii.

├Änsu┼či numele sub care a r─âmas cunoscut ├«n memoria colectiv─â acest simbol al arhitecturii ┼či tehnicii mondiale din prima jum─âtate a secolului XX d─â na┼čtere unei controverse. Studiind documentele de arhiv─â ┼či lucr─ârile publicate de-a lungul celor 82 de ani care au trecut de la inaugurarea monumentului, cercet─âtorul descoper─â nu mai pu┼úin de trei titulaturi diferite.

Crucea Caraiman   1931 1024x768 0 jpg jpeg

Cel mai des ├«nt├ólnit ├«n documentele oficiale aflate ├«n colec┼úiile Arhivelor Na┼úionale ale Rom├óniei e numele de ÔÇ×Monumentul EroilorÔÇť, ├«n timp ce ├«n limbajul cotidian s-a p─âstrat, ├«nc─â din anul 1933, titlul de ÔÇ×Crucea de pe CaraimanÔÇť. O a treia variant─â ce ┼či-a f─âcut loc ├«n unele surse bibliografice secundare ÔÇô ÔÇ×Crucea Eroilor Ceferi┼čtiÔÇť ÔÇô pare a fi fost generat─â de faptul c─â ridicarea monumentului (├«ntre anii 1926-1928) a fost realizat─â prin eforturile lucr─âtorilor Direc┼úiei de Poduri din cadrul Direc┼úiei Generale C.F.R. Din p─âcate, majoritatea publica┼úiilor editate de-a lungul existen┼úei ÔÇ×CruciiÔÇť nu au p─âstrat dec├ót unele date vagi, legate strict de construc┼úia propriu-zis─â a monumentului, fapt care a deschis calea spre un alt punct de controvers─â, legat de semnifica┼úia istoric─â a acestei opere de arhitectur─â.Dou─â Monumente ale Eroilor la Bu┼čteni. Lu├ónd ca baz─â de pornire a cercet─ârii ├«nscrisul s─âpat ├«n piatra pl─âcii comemorative, ÔÇ×Ridicatu-s-a acest monument ├«ntru slava ┼či memoria eroilor prahoveni c─âzu┼úi ├«n Primul R─âzboi Mondial 1916-1918 pentru ap─ârarea patriei ÔÇô construit ├«ntre anii 1926-1928ÔÇť, cercet─âtorul se vede nevoit s─â considere credibile informa┼úiile p─âstrate ├«n memoria colectiv─â, ce atribuie ideea realiz─ârii monumentului ÔÇ×Societ─â┼úii Cultul EroilorÔÇť.

Aceasta func┼úiona ├«nc─â din anul 1919, sub denumirea ini┼úial─â de ÔÇ×Societatea pentru Mormintele Eroilor C─âzu┼úi ├«n R─âzboiÔÇť ┼či sub ├«nalta ocrotire a Prin┼úesei Maria, cea care avea s─â fie ├«ncoronat─â Regin─â a Rom├óniei, ├«n octombrie 1922. Studiind pu┼úinul material documentar ce se p─âstreaz─â ├«nc─â ├«n inventarul Direc┼úiei Jude┼úene a Arhivelor Na┼úionale Prahova ┼či corobor├ónd informa┼úiile cu prevederile ÔÇ×Legii asupra regimului juridic al mormintelor de r─âzboi din Rom├óniaÔÇť, cel care studiaz─â povestea ÔÇ×Crucii de pe CaraimanÔÇť va descoperi o nou─â situa┼úie paradoxal─â:prezen┼úa pe teritoriul ora┼čului Bu┼čteni a dou─â ÔÇ×Monumente ale EroilorÔÇť. Iar cel de-al doilea ÔÇ×Monument al EroilorÔÇť este, de fapt, statuia existent─â ┼či ast─âzi ├«n pia┼úa din fa┼úa G─ârii Bu┼čteni, lucrare inaugurat─â la 9 septembrie 1928. P─âstrat─â ├«n memoria colectiv─â ┼či sub numele de ÔÇ×Monumentul Ultimei GrenadeÔÇť, opera sculptorului Ion C. Dimitriu B├órlad (1890-1964) a fost ridicat─â ├«n anul 1927, prin intermediul antreprenorului italian Carlo Costa.

Astfel, de┼či surprinz─âtoare la prima vedere, discrepan┼úa major─â ├«ntre abunden┼úa men┼úiunilor despre ceremonia inaugur─ârii statuii din Pia┼úa G─ârii ┼či lipsa oric─âror men┼úiuni explicite despre cea a ÔÇ×Crucii de pe CaraimanÔÇť plaseaz─â sub semnul ├«ndoielii ipoteza inaugur─ârii sale ├«n data de 14 septembrie 1928, de ÔÇ×Ziua Sfintei CruciÔÇť. Pentru a spori ┼či mai mult misterul, majoritatea m─ârturiilor fotografice ce-au supravie┼úuit trecerii anilor redau o situa┼úie comparabil─â cu silueta actual─â a monumentului, fapt ce pune sub semnul ├«ntreb─ârii afirma┼úiile care sus┼úin varianta construc┼úiei ulterioare a soclului din piatr─â ┼či plasarea ini┼úial─â a ÔÇ×CruciiÔÇť direct pe st├ónca v├órfului Caraiman.

Crucea Caraiman   1934 1024x768 0 jpg jpeg

├Än ciuda acestor contradic┼úii istorice, ce ┼čtim ast─âzi despre ÔÇ×CruceÔÇť?  Ne sunt cunoscute numele unor personalit─â┼úi din domeniile arhitecturii ┼či construc┼úiilor din primele decenii ale secolului XX, care s-au implicat ├«n realizarea acestui monument unic ├«n Europa. Astfel, ne este cunoscut faptul c─â ├«ntregul proiect al ansamblului a fost opera arhitec┼úilor rom├óni Georges Cristinel ┼či Constantin Procopiu. La fel, ne sunt men┼úionate numele celor doi mari ingineri ce au realizat studiile de rezisten┼ú─â ale monumentului:Alfred Pilder ┼či Teofil Revici, precum ┼či ale celor care au urm─ârit ridicarea ÔÇ×CruciiÔÇť, dirigintele de ┼čantier Nicolae St─ânescu ┼či ┼čeful de ┼čantier V. Bumbulescu. Nu trebuie trecut─â cu vederea nici activitatea lucr─âtorilor din cadrul a dou─â sec┼úii de linii (L1 ┼či L5) aflate ├«n subordinea Direc┼úiei Generale C.F.R., ale c─âror eforturi au f─âcut posibil─â existen┼úa construc┼úiei (introdus─â ├«n lista monumentelor de patrimoniu, sub codul PH-IV-mon-A-16887). Istoria a re┼úinut ┼či sprijinul acordat de fra┼úii Schiel, care au pus la dispozi┼úia constructorilor funicularul fabricii de h├órtie din Bu┼čteni. Cu ajutorul acestei instala┼úii au fost transportate mare parte din elementele metalice necesare ridic─ârii ÔÇ×CruciiÔÇť. Comunitatea local─â s-a implicat la r├óndu-i;locuitorii Bu┼čteniului ┼či-au folosit atelajele ┼či animalele de povar─â pentru a urca p├ón─â pe platoul Bucegilor restul materialelor necesare construc┼úiei soclului pe care se ├«nal┼ú─â monumentul.Comuni┼čtii au vrut s─â-i sec┼úioneze bra┼úele. Neglijat─â aproape complet de-a lungul celei de-a doua jum─ât─â┼úi a secolului XX, amenin┼úat─â chiar cu dispari┼úia (spre sf├ór┼čitul deceniului patru al secolului trecut au existat chiar voci care au cerut sec┼úionarea bra┼úelor laterale ale monumentului ┼či montarea unei stele ro┼čii ├«n v├órful coloanei metalice), devenit─â un element al cotidianului ultimelor dou─â decenii, ÔÇ×asaltat─âÔÇť de cei ce ├«┼či g─âsesc un titlu de glorie efemer─â din marcarea numelui prin intermediul diverselor ├«nscrisuri grafitti a┼čternute pe piatra soclului ori prin slovele scrijelite ├«n grab─â pe u┼ča de acces ├«n interiorul ansamblului, ÔÇ×Crucea de pe muntele CaraimanÔÇť pare s─â fi redevenit, ├«n sf├ór┼čit, un simbol al culturii ┼či istoriei celor pe care ├«i vegheaz─â din ├«n─âl┼úimile mun┼úilor. Astfel, un parteneriat recent ├«ncheiat ├«ntre Consiliul Local al ora┼čului Bu┼čteni ┼či Asocia┼úia Rotary Club ÔÇ×Valea PrahoveiÔÇť ├«┼či propune restaurarea complet─â a ÔÇ×Monumentului EroilorÔÇť ┼či introducerea sa ├«n circuitul turistic mondial.