Texte vechi de 2.000 de ani, îngropate de erupția Vezuviului, descifrate în sfârșit cu ajutorul inteligenței artificiale
În urmă cu aproape 2.000 de ani, Muntele Vezuviu a îngropat o vastă colecție de papirusuri în cenușă, carbonizându-le și transformându-le în bulgări negri și compacți. Acum, fără a le desfășura fizic, cercetătorii au reușit să citească virtual două dintre ele și au descoperit ceea ce ar putea fi o lucrare a unui cunoscut filozof stoic.
Această descoperire reprezintă rezultatul proiectului Vesuvius Challenge, un efort internațional de cercetare care urmărește citirea digitală a textelor conservate atunci când orașele Pompei și Herculaneum au fost acoperite de cenușă și piatră ponce în anul 79 d.Hr. Papirologii, specialiști în studierea și conservarea manuscriselor antice, au anunțat pe 25 iunie că au desfășurat digital partea rămasă dintr-un papirus, cunoscut sub denumirea PHerc. 1667, dezvăluind aproximativ 1,5 metri de text continuu în limba greacă, distribuit pe 20 de coloane. Cercetătorii au recuperat, de asemenea, peste 70 de coloane de text dintr-un al doilea papirus, PHerc. 172, informează Live Science.
„Timp de aproape două milenii, multe dintre aceste texte au fost păstrate din punct de vedere fizic, dar au rămas inaccesibile din punct de vedere intelectual. Astăzi, după ani de muncă interdisciplinară care au combinat imagistica avansată, inteligența artificială, cercetarea academică și un concurs de inovare, suntem în sfârșit capabili să le citim”, a declarat Brent Seales, cofondator al proiectului Vesuvius Challenge și profesor de informatică la Universitatea din Kentucky.
În ultimii ani, Seales și echipa sa au folosit un sincrotron pentru a „radiografia” practic interiorul papirusurilor și pentru a detecta cerneala folosită de romani în Antichitate. Literele identificate sunt apoi analizate de papirologi, care traduc textele.
O parte din papirusul PHerc. 1667 fusese desfășurată fizic în anii 1980, însă straturile suprapuse de papirus ascundeau atât de mult scrierea încât documentului i s-a acordat un scor de lizibilitate egal cu zero, afirmă Federica Nicolardi, papirolog la Universitatea din Napoli Federico II.
Scrisul și conținutul textului din PHerc. 1667 indică faptul că papirusul datează din secolul al III-lea sau al II-lea î.Hr., ceea ce îl face unul dintre cele mai vechi manuscrise din colecția de la Herculaneum. Această datare timpurie înseamnă că nu putea fi opera lui Filodem din Gadara, filozof epicureic din secolul I î.Hr., ale cărui scrieri dominau biblioteca din Herculaneum.
Experții consideră că textul seamănă mai degrabă cu un tratat stoic despre etică și comportamentul uman și îl menționează în mod explicit pe Aristocreon, nepotul și discipolul influentului filozof stoic Chrysippus. Din scrierile lui Chrysippus s-a păstrat foarte puțin, astfel că, dacă această atribuire se va confirma, descoperirea ar reprezenta o contribuție importantă la înțelegerea istoriei timpurii a filozofiei stoice.
Într-o descoperire separată, cercetătorii au identificat un nou titlu de carte în papirusul PHerc. 139. La finalul acestuia este menționată cea de-a opta carte a lucrării „Despre zei”, scrisă de Filodem. Deși existența acestui tratat era cunoscută anterior, noua descoperire arată că opera se întindea pe cel puțin opt volume. Specialiștii intenționează să reanalizeze și alte texte din colecția de la Herculaneum pentru a identifica volume suplimentare care ar putea aparține aceleiași serii.
Peste 600 de papirusuri de la Herculaneum rămân încă nedeschise. Se crede că vila în care au fost descoperite i-a aparținut cândva socrului lui Iulius Cezar.
Foto sus: Oamenii de știință au descoperit un text grecesc antic din orașul roman Herculaneum folosind o tehnică de scanare de înaltă rezoluție (© Vesuvius Challenge)