Un nou studiu ridică întrebări: De ce purtau victimele din Pompei haine groase de lână în luna August?
Un nou studiu asupra rămășițelor umane din Pompei redeschide dezbaterea privind condițiile existente în ziua erupției Muntelui Vezuviu, în anul 79 d.Hr., sugerând că orașul s-ar putea să nu fi fost surprins de dezastru în plină caniculă de sfârșit de vară, așa cum s-a presupus mult timp. Dimpotrivă, susțin cercetătorii, ultimele ore ar fi putut avea loc în condiții de mediu mai reci sau mai ostile decât s-a crezut până acum.
Coordonat de grupul ÁTROPOS de la Universitatea din Valencia, studiul se concentrează asupra a paisprezece mulaje din ghips ale victimelor erupției, descoperite în necropola Porta Nola. Aceste mulaje păstrează amprente detaliate ale vestimentației, permițând cercetătorilor să analizeze structura țesăturilor la mult timp după dispariția materialului organic. Rezultatele arată că persoanele care au murit atât în interiorul clădirilor, cât și în spații deschise erau îmbrăcate într-un mod surprinzător de similar: o tunică din lână acoperită de o mantie tot din lână, țesută din fire groase și dense.
Lâna, cel mai comun material textil din lumea romană, era apreciată pentru rezistența și accesibilitatea sa. Cu toate acestea, subliniază cercetătorii, purtarea a două straturi de lână groasă ar fi fost neobișnuită într-o zi toridă de august în sudul Italiei. În patru dintre mulaje, amprentele textilelor au fost suficient de clare pentru a confirma nu doar tipurile de veșminte, ci și densitatea și greutatea țesăturii, indicând haine deosebit de groase.
Studiul ridică astfel o serie de întrebări legate de ceea ce încercau oamenii să contracareze în acele momente finale. Este posibil ca temperaturile să fi fost neobișnuit de scăzute pentru acea perioadă a anului. Alternativ, hainele groase ar fi putut reprezenta o formă improvizată de protecție împotriva cenușii care cădea, a gazelor toxice și a condițiilor atmosferice extreme generate de erupția care a durat mai multe ore.
Cercetătorul Universității din Valencia, Llorenç Alapont, alături de mulaje ale victimelor din Pompei. Credit: Universitatea din Valencia
Această întrebare este strâns legată de o dezbatere veche între specialiști privind momentul exact al erupției Vezuviului. Sursele antice, precum relatările lui Pliniu cel Tânăr, datează catastrofa la sfârșitul lunii august, iar mulți istorici consideră această cronologie corectă. Totuși, dovezile arheologice descoperite la Pompei au complicat imaginea. Printre acestea se numără fructe specifice toamnei, urme ale unor vetre aprinse în interiorul locuințelor și vin aflat într-un stadiu avansat de fermentație — indicii care i-au determinat pe unii cercetători să propună o dată mai târzie, posibil la începutul toamnei.
Contribuția echipei din Valencia aduce însă dovezi fizice directe, provenite chiar de la victime: uniformitatea vestimentației în diferite zone ale orașului sugerează existența unei presiuni de mediu comune, mai degrabă decât simple alegeri personale sau diferențe de statut social. Tratând amprentele textile asemenea unor indicii criminalistice, cercetătorii încearcă să reconstruiască experiența trăită de oameni, nu doar să se bazeze pe surse scrise.
Prezentat recent la o conferință internațională organizată în apropiere de Pompei, studiul evidențiază modul în care detalii mici, ușor de trecut cu vederea, pot schimba înțelegerea unor evenimente istorice celebre. Fie că hainele groase din lână reflectă temperaturi neașteptat de scăzute, o atmosferă irespirabilă sau o combinație a celor două, ele oferă o perspectivă rară asupra modului în care locuitorii Pompeiului au înfruntat erupția.
Imagine de coperta: Mulaj al unei victime de sex masculin care a murit în urma erupției Vezuviului la Pompei. Credit: Tabletpc2 / CC BY 3.0
