Alimentația țăranilor din județul Brăila, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Raportul general al medicului primar al județului Brăila, pe 1894, publicat în Monitorul Oficial, Nr. 49, 3(15) iunie 1895, ne oferă informații despre alimentația țăranilor din satele județului de la malul Dunării.
„Alimentația țăranilor din județul Brăila nu diferă mult de a țăranilor români în genere. Țăranul brăilean mănâncă mult pește sărat și brânză, care, împreună cu unele vegetale și cu oțetul, formează baza alimentării. Carnea o consumă foarte rar și numai la zile mare. Săteanul vinde ouăle, găinile, untul, laptele, păstrând pentru sine numai porumbul și mijloacele de a-și procura oțet, fasole, varză și pește. Mămăliga de porumb se consumă acum în general de săteni. Mămăliga de mei nu se mai mănâncă mai deloc, iar cea de orz foarte puțin. În multe comune sunt înființate brutării, care au început să dezvolte gustul săteanului de a mânca și pîine. Săteanul dă o parte largă în alimentația sa alcoolului. El consumă mai ales rachiul, țuica și vinul. Rachiul se fabrică în toate comunele din spirt rafinat, care mai tot se aduce din fabricile Bragadiru și Predinger. Țuica, foarte răspândită, se aduce în genere de la podgorii”, se scrie în raport general al medicului primar al județului Brăila, pe 1894, , conform Institutului de Studii Sud-Est Europene.
Foto sus: Salutări din România (carte poștală). Locuință rurală (© iMAGO Romaniae)
Mai multe pentru tine...
