Descoperire uluitoare în China: Mormânt antic din Dinastia Tang dezvăluie comori de aur și argint!
Arheologii din nord-vestul Chinei au descoperit un mormânt remarcabil de bine conservat din perioada dinastiei Tang, care conține artefacte rare din aur, argint, bronz și ceramică, oferind perspective noi asupra meșteșugului, schimburilor culturale și vieții elitelor într-una dintre cele mai influente epoci ale istoriei chineze. Descoperirea a fost făcută în satul Jiali, din districtul Chang’an al orașului Xi’an, în urma unor săpături ample desfășurate între ianuarie 2022 și aprilie 2024 de Academia de Arheologie din Shaanxi.
Mormântul, desemnat oficial M228, i-a aparținut lui Ma Sanniang, soția ofițerului militar Dong Shunxian din timpul dinastiei Tang. Documente istorice confirmă că aceasta a fost înmormântată în anul 698 d.Hr., în perioada de apogeu a puterii și influenței internaționale a Imperiului Tang. Din sit, arheologii au recuperat 19 obiecte sau seturi funerare, incluzând piese din ceramică, bronz, fier și piatră, precum și o colecție deosebit de rafinată de artefacte din aur și argint, care reflectă tradițiile artistice sofisticate ale epocii.
Cercetătorii au observat că multe dintre obiectele din metale prețioase erau accesorii personale – podoabe pentru păr, recipiente și vase decorative folosite de femeile din elita curții Tang. Printre cele mai impresionante descoperiri se numără un vas de argint și o cupă pe picior decorate cu motive de viță-de-vie, inspirate de tradițiile artistice din „Regiunile Occidentale”, zonă asociată rețelei comerciale a Drumului Mătăsii. Gravurile minuțioase și nivelul înalt al prelucrării metalului demonstrează atât rafinamentul tehnologic, cât și îmbinarea stilurilor artistice locale cu influențe străine.
Potrivit cercetătorului Shi Sheng, artefactele descoperite în mormântul lui Ma Sanniang oferă dovezi materiale importante privind interacțiunea culturală și comerțul internațional în timpul dinastiei Tang. Prezența motivelor occidentale sugerează că meșteșugarii din câmpiile centrale ale Chinei nu doar cunoșteau estetica străină, ci o integrau activ în bunurile de lux. Această fuziune reflectă caracterul cosmopolit al societății Tang, mai ales în secolul al VII-lea, perioada sa de maximă strălucire.
Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât dinastia Tang (618–907) este considerată una dintre epocile de aur ale istoriei chineze. În această perioadă, imperiul a cunoscut stabilitate politică, expansiune economică și un intens schimb cultural, facilitat de Drumul Mătăsii. Chang’an – actualul Xi’an – era capitala și unul dintre cele mai mari și mai diverse orașe ale lumii, atrăgând negustori, savanți, diplomați și artiști din Asia Centrală, Persia și din alte regiuni îndepărtate.
Dinastia Tang este renumită și pentru realizările sale în poezie, pictură, muzică și pentru toleranța religioasă. Budismul, taoismul și confucianismul coexistau și se influențau reciproc, în timp ce religii internaționale precum creștinismul nestorian și zoroastrismul au ajuns în China prin rutele comerciale. Acest mediu multicultural a favorizat inovații artistice precum modelele decorative cu viță-de-vie observate pe vasele de argint din mormântul lui Ma Sanniang.
O altă trăsătură notabilă a epocii Tang a fost nivelul ridicat al meșteșugului și cultura luxului. Femeile din elită dețineau adesea bijuterii elaborate, recipiente pentru cosmetice și obiecte fine din metal, simboluri ale statutului social și ale bogăției. Artefactele din mormântul recent descoperit se înscriu în această tradiție, oferind arheologilor o ocazie rară de a studia stilul de viață și identitatea femeilor din clasa superioară la sfârșitul secolului al VII-lea.
Dincolo de valoarea lor artistică, obiectele reprezintă materiale de cercetare prețioase pentru istorici interesați de legăturile economice și culturale dintre China și civilizațiile vecine. Combinația dintre elemente decorative de origine străină și măiestria locală ilustrează modul în care dinastia Tang a funcționat ca un veritabil nod de interacțiune între Est și Vest, consolidându-și reputația de unul dintre cele mai conectate imperii ale lumii medievale.
Pe măsură ce săpăturile și analizele continuă, specialiștii consideră că situl va contribui la o mai bună înțelegere a ritualurilor funerare, a ierarhiilor sociale și a deschiderii internaționale din perioada Tang. Descoperirea mormântului lui Ma Sanniang nu doar îmbogățește patrimoniul arheologic al orașului Xi’an, ci evidențiază și moștenirea durabilă a dinastiei Tang – o epocă amintită pentru prosperitate, deschidere și strălucire artistică.
