Top 12 motive pentru a vizita Maramureșul
Maramureșul este un spațiu aparte, un mozaic de experiențe, imagini, sunete și gusturi, care, odată descoperite, rămân imprimate în memorie, având darul de a stârni veșnice amintiri plăcute.
Iată câteva motive care pot servi la confirmarea acestei stări de fapte:
1. Cimitirul Vesel din Săpânța
Singurul cimitir de pe Glob ale cărui epitafuri au uneori o tentă satirico-umoristă, cel din Săpânța (foto sus), creație din anii 1930 a meșterului Stan Ioan Pătraș, conține cca 1000 de monumente funerare cioplite în lemn și pictate în culori vii (dominate de „albastrul de Săpânța”), pe care sunt gravate texte în versuri, o adevărată cronică a satului, în care sunt descrise calitățile dar și defectele sătenilor, cel mai gustat „verș” fiind cel dedicat unei soacre: „Sub această cruce grea/ Zace biata soacra mea/ Trei zile de mai trăia/ Zăceam eu și citea ea”...
2. Mănăstirea Bârsana
Mănăstirea de maici "Sfinții Apostoli", cea mai impunătoare din nord-vestul țării, a fost reconstruită începând din 1993, după planurile arhitectului Dorel Cordoș și sub coordonarea stareței Filofteia Oltean, pe locul unei vechi mănăstiri desființate în urmă cu două secole.
Biserica sa de stejar, probabil, cel mai reușit exemplu de arhitectură religioasă românească contemporană în lemn, domină incinta în formă de amfiteatru a complexului străjuit de cele mai frumoase flori din Maramureș.
3. Satul Breb
Cunoscutul sat maramureșean se mândrește cu arhitectura în lemn (biserica veche fiind deosebit de valoroasă), cu un peisaj unic, dominat de clăile de fân și de Muntele Gutâi, dar, mai ales, cu oamenii săi atât de calzi, de harnici și de talentați.
Succesul Brebului se datorează nu numai faimei Regelui Charles ori expaților care s-au mutat acolo, cât și evenimentelor organizate în localitate, serilor cu ceterași, meșteșugarilor săi și, mai ales, numeroaselor sale pensiuni, acolo unde „ajungi turist și pleci prieten”…
4. Memorialul Victimelor Comunismului din Sighetu Marmației
În celulele temutei temnițe devenite muzeu, au fost închiși în anii 1950 cca 200 de foști demnitari, peste 50 dintre ei murind acolo.
Printre deținuți s-au aflat unii din cei mai mari politicieni interbelici, 15 episcopi romano și greco-catolici (dintre care 9 au fost beatificați recent), generali, savanți, ziariști ș.a.
Emblema celui mai vizitat muzeu din nordul României, care deține rara și prestigioasa marcă European Heritage Label, este dramaticul grup statuar „Cortegiul Sacrificaților”, realizat de sculptorul Aurel Vlad.
5. Cascada Cailor
A doua cea mai înaltă cădere de apă cunoscută în România este Cascada Cailor din Munții Rodnei, de lângă Stațiunea Borșa, acolo unde legenda spune că o herghelie de cai s-a aruncat în prăpastie pentru a scăpa de un urs fioros.
Aceasta cade peste albele stânci calcaroase ale Pietrei Rele, rezervație naturală, totalul celor 10 trepte (majoritatea fiind ascunse în pădure), cumulând înălțimea de 240 m.
6. „Mocănița” de pe Valea Vaserului
Ultimul tren forestier pe linie îngustă rămas în funcțiune în Europa, străbate împăduritul bazin al Văii Vaserului, cale de 43 de kilometri, pe o linie construită în 1933, pe care circulă atât trenurile turistice, cât și cele industriale.
Vechile locomotive cu abur, alimentate cu lemn și cărbune, care îi transportă pe turiști până la Paltinu, în inima pădurii, sunt model „Reșița” și „Reghin”, decana de vârstă fiind locomotiva germană model „O&K” botezată „Măriuța”, datând din anul 1910.
7. Muzeele
La Sighetu Marmației vizitați: Muzeul Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș” (al doilea cel mai vizitat muzeu din nordul Transilvaniei), dar și la Muzeul Etnografic „Francisc Nistor”, Muzeul Memorial Elie Wiesel, Centrul Cultural-Pastoral „Sf. Iosif Mărturisitorul” ș.a.
Iar la Baia Mare, nu uitați de: Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza”, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie sau Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, apoi la Dragomirești - Muzeul Țărăncii Române, fără a lăsa deoparte muzeele din Vișeu de Sus, Săpânța, Ieud, Coltău, Rogoz și altele…
8. Bisericile de lemn
Din perioada întinsă între secolele XVI-XIX, în județul Maramureș s-au păstrat un număr de 95 de biserici de lemn, dintre care 8 sunt incluse azi în Patrimoniul Mondial UNESCO (cele de la Bârsana-Jbâr, Budești-Josani, Desești, Ieud-Deal, Plopiș, Poienile Izei, Rogoz și Șurdești).
Apoi, în ultimele decenii au fost ridicate alte 60 de lăcașuri, într-o efervescență creatoare singulară, printre care se regăsesc primele 4 cele mai înalte biserici de lemn din lume: Săpânța-Peri, Mănăstirea Ieud, Rozavlea și Mănăstirea Bârsana, dar și alte uimitoare lăcașuri de cult, precum cele de la Rohiița, Borșa, Vișeu de Sus, Botiza, Budești, Dragomirești, Strâmtura…
9. Casa, „pomul de oale” și poarta de lemn
Căsuța maramureșeană, tot mai scumpă la vedere și ieșită parcă din poveștile Fraților Grimm, este construită din lemn de stejar sau brad și acoperită cu șindrilă, cuprinzând o prispă sculptată și două-trei încăperi, camera „de sărbători” fiind dominată de „ruda” de zestre.
Pe „pomul de oale” din curte sunt înșirate spre depozitare și igienizare vase colorate de bucătărie, obicei care semnala odinioară casa cu fată de măritat, ori dimensiunea averii.
Porțile de lemn, veritabile arcuri de triumf, sunt sculptate cu funii ori cu arbori ai vieții, dar și cu străvechi simboluri antropomorfe, zoomorfe, solare, celeste ș.a.
10. Sărbătorile
Nicăieri nu se află sărbători mai frumoase ca în Maramureș!
Gândiți-vă doar la: Bobotează, la Sfântul Gheorghe, la Rusalii, la hramurile de peste an, ori la Adormirea Maicii Domnului - cu marile pelerinaje la mănăstirile Moisei și Rohia.
Ce să mai vorbim despre Paștile și Crăciunul întinse, fiecare, pe nu mai puțin de trei zile?
Iar pe tărâm laic, „Tânjaua” de pe Mara, „Hora la Prislop”, „Crăciun în Maramureș” sau Festivalul de Datini de Iarnă de la Sighet, nu mai au nevoie de nici un fel de prezentare.
11. Meșteșugurile tradiționale
La loc de mare cinste în Maramureș este prelucrarea lemnului, meșterii de aici cioplind porți, biserici și case, dar și „noduri dacice”, fuse cu zurgălăi ori scări montate în sticle.
Stârnesc admirația țesutul covoarelor din lână vopsită cu plante (patrimoniu imaterial UNESCO), Tezaurele Umane Vii (Dănilă Mecleș cu moara pe apă și Vasile Șușca cu măștile), pivele și vâltorile (la Sârbi, Vadu Izei etc.) sau confecționarea costumelor populare, compuse din: cămăși brodate și „gatii” de pânză, „zadii” și jerseuri de lână, cojoace textile ori din piele, pieptare, „gube” și cioareci din pănură, clopuri de paie, opinci de piele, zgărzi de mărgele...
12. Natura
Nu în ultimul rând, Maramureșul înseamnă și munți și păduri întinse, peste 1600 specii de plante și 8400 de faună (14 specii noi pentru știință fiind descoperite doar în ultimii 30 de ani), 33 de arii protejate, plus Parcul Național Munții Rodnei și Parcul Natural Munții Maramureșului.
Vizitați codrii seculari din Munții Țibleș (patrimoniu UNESCO), Rezervația Biosferei Pietrosu Rodnei, Creasta Cocoșului, Platourile Preluca și Tătaru, Defileul Lăpușului ori lacurile Vinderel, Albastru și Iezer, și vă veți reaminti refrenul: „Maramureș, plai cu flori”...
Ar mai fi multe de adăugat, atât de numeroase, încât ar trebui de o carte întreagă pentru a le enumera: mâncarea și băutura „ca la mama acasă”, muzica și dansul tradiționale, păstrăvăriile, stațiunile de ski, centrele spa, bisericile de zid vechi și noi, castelele și cetățile pline de istorie, patrimoniul ucrainean, maghiar, german și evreiesc, izvoarele minerale, trecătorile pitorești ori punctele de belvedere de neuitat…
Oricum, sper că v-ați convins : bogat în frumuseți și întotdeauna bucuros de oaspeți, Maramureșul înseamnă, pentru toți, acasă !
Autor text și foto: Teofil Ivanciuc, consultant la Organizația de Management al Destinației Județene Maramureș
Mai multe pentru tine...
