O istorie dureroas─â: Memorialul de la Sighet, primul muzeu din lume dedicat victimelor comunismului jpeg

O istorie dureroas─â: Memorialul de la Sighet, primul muzeu din lume dedicat victimelor comunismului

În nordul Maramureșului, Sighetu Marmaţiei ni se dezvăluie ca un oraș trepidant, cu un centru vechi rânduit frumos, invitând la plimbare. Punctul care suscită cel mai mult interes și atrage anual peste 150.000 de vizitatori este Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenţei, găzduit de clădirea fostei închisori Sighet, martoră a suferinţelor elitei intelectuale și politice a ţării.

Aspectul ordonat, chiar pl─âcut al imobilului, nu tr─âdeaz─â deloc din exterior vechea func┼úiune. Construit ├«n 1897 de c─âtre administra┼úia austroungar─â pentru condamna┼úii de drept comun, penitenciarul a devenit ├«ncep├ónd cu 1948 locul predilect de deten┼úie pentru fo╚Öti politicieni, mini╚Ötri, academicieni, preo┼úi, economi╚Öti, ziari╚Öti, militari ┼či istorici. ├Än 1955, dup─â moartea multora dintre de┼úinu┼úii politici ╚Öi mutarea celor r─âma╚Öi ├«n via┼ú─â, a redevenit ├«nchisoare de drept comun, ├«n 1977 este dezafectat─â, iar Revolu┼úia din 1989 o g─âse╚Öte ├«ntr-o avansat─â stare de degradare.

Memorialul de la Sighet este primul muzeu din lume dedicat victimelor comunismului, iar ini┼úiativa a apar┼úinut so┼úilor Ana Blandiana ╚Öi Romulus Rusan, care ├«n 1993 au ├«naintat proiectul la Consiliul Europei. ├Än 1994, cl─âdirea a fost preluat─â de Funda┼úia Academia Civic─â ├«n vederea transform─ârii ├«n muzeu, iar lucr─ârile de reabilitare ╚Öi amenajare au durat p├ón─â ├«n anul 2000. Printr-o lege special─â din 1997, este declarat ÔÇ×ansamblu de interes na┼úionalÔÇť, iar ├«n 1998 este nominalizat de Consiliul Europei printre primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, ├«mp─âr┼úind podiumul cu mult mai celebrele Auschwitz ╚Öi Memorialul P─âcii din Normandia.

Doar ├«n notorietate mai poate evolua Memorialul din Sighet, c─âci ├«n privin┼úa standardelor la care a fost organizat, a acribiei cercet─âtorilor s─âi ╚Öi a informa┼úiilor prezentate, cu greu ├«┼úi po┼úi ├«nchipui ceva superior. Simplu, dar ├«nc─ârcat de semnifica┼úii istorice, muzeul predispune vizitatorul la o vizionare curioas─â ╚Öi meditativ─â. Dup─â parcurgerea unui hol cu informa┼úii introductive, dominat de o hart─â imens─â a Rom├óniei pe care sunt marcate toate penitenciarele ╚Öi coloniile de munc─â din timpul regimului comunist, urmeaz─â un culoar care face leg─âtura cu corpul ├«nchisorii, tapetat cu mii de portrete ale de┼úinu┼úilor politici. Te sim┼úi aproape strivit sub mul┼úimea fotografiilor, c─âci ele reprezint─â tot at├ótea destine distruse ┼či vie┼úi curmate.

Cum se compartimentează suferinţa

Contactul cu ├«nchisoarea propriu-zis─â este ├«ns─â ╚Öi mai dur. Printre primele ├«nc─âperi apare ╚Öi cea denumit─â simplu ÔÇ×Celula ├«n care a murit Iuliu ManiuÔÇť. Un pat de fier, o zeghe ╚Öi un portret mic al marelui om politic transfigureaz─â meschina camer─â ├«ntunecoas─â. ├Än┼úelegi c─â aici s─âl─â╚Öuie╚Öte istoria ╚Öi c─â oric├ó┼úi ani ne-ar desp─âr┼úi de ziua a cincea a lunii februarie 1953, c├ónd s-a stins din via┼ú─â fostul prim-ministru, celula sa ÔÇô cei c├ó┼úiva metri p─âtra┼úi ├«n care ╚Öi-a tr─âit ultimii ani ÔÇô va trezi mereu ├«n sufletul vizitatorilor cele mai profunde emo┼úii.

Zecile de camere ale muzeului ├«ntins pe trei niveluri redau prin imagini, m─ârturii ╚Öi obiecte, povestea hidoas─â a comunismului ├«n Rom├ónia. Fiecare ├«nc─âpere este dedicat─â unei anumite teme, iar parcurgerea panourilor informative ┼či citirea extraselor din ziare ╚Öi jurnale de memorii te ┼úin captivat ore ├«ntregi. Nu e nevoie s─â fii pasionat de istorie ca s─â petreci aici o zi ├«ntreag─â. Curtea interioar─â a fost amenajat─â prin concurs. Exist─â un ÔÇ×Spa┼úiu de reculegere ╚Öi rug─âciuneÔÇť imaginat asemenea unei catacombe, la care se ajunge str─âb─ât├ónd o ramp─â pe ai c─ârei pere┼úi g─âsim gravate numele a mii de de┼úinu┼úi politici.

Efortul lui Cicerone Ionescu ╚Öi al lui Eugen Sahan, cei care au adunat numele, a durat zece ani. ├Än cea de-a doua curte a penitenciarului, se afl─â grupul statuar ÔÇ×Cortegiul sacrifica┼úilorÔÇť, realizat de Aurel Vlad ├«n 1997 ÔÇô 18 siluete firave, dezn─âd─âjduite, care se ├«ndreapt─â spre un zid, semnific├ónd orizontul obturat al de┼úinu┼úilor.

Tot din ansamblul Memorialului face parte și Cimitirul săracilor, la 2,5 kilometri depărtare de oraș, unde sunt îngropaţi fără mormânt cei care au decedat între zidurile închisorii, printre care și Iuliu Maniu, Constantin Argetoianu, Gheorghe I. Brătianu, Constantin I. Brătianu, Tit-Liviu Chinezu și multe alte nume distinse ale elitei românești. Necropola a fost amenajată ca o poiană, având forma hărţii României, străjuită de o bretea vegetală de conifere, alcătuind graniţele ţării. Memorialul din Sighet este unul dintre cel mai bine realizate muzee din ţară și, cu siguranţă, cel mai instructiv, iar vizita într-un astfel de loc devine obligatorie pentru oricine vrea să cunoască trecutul apropiat.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Maramure╚Öul, o primenire sufleteasc─âÔÇŁ, publicat ├«n nr. 231 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 15 aprilie - 14 mai 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Cump─âr─â Acum

H 231 jpeg jpeg