Un „western” dobrogean la porțile Orientului

Cartea domnului profesor Constantin Ardeleanu, „Un drum de fier prin Estul Sălbatic. Dobrogea otomană în zorii capitalismului”, mi se pare una dintre acele lucrări care reușesc să expună o istorie mare pornind de la un element tehnic: o simplă cale ferată.

Citind-o, nu am putut să nu o pun în dialog cu volumul anterior al autorului, „O croazieră de la Viena la Constantinopol (1830-1860”), unde Dunărea apare ca axă fundamentală a spațiului românesc. În acest sens mi se par relevante observațiile regretatului istoric Florin Constantiniu care vedea deschiderea comerțului pe Dunăre după Tratatul de la Adrianopol drept: „actul de naștere al burgheziei românești”, atunci când integrarea comerțului cu grâne în circuitele comerciale internaționale alături de dezvoltarea economică deveneau factori politici de prim rang. Putem face desigur o paralelă și cu interpretarea clasică a lui Ștefan Zeletin, autorul lucrării „Burghezia română” unde apariția acesteia nu apare ca un rezultat al unei evoluții organice interne ci mai degrabă ca unul al pătrunderii capitalismului occidental într-o societate preponderent agrară, prin comerț, infrastructură și presiuni externe. În acest cadru, dezvoltarea este accelerată și adesea tensionată, similară cu tipul de dinamică pe care domnul profesor Ardeleanu îl surprinde în lucrarea sa despre Dobrogea în secolul al XIX-lea.

Recunosc că economia nu este punctul meu forte, dar experiența de profesor m-a învățat că nu putem explica relațiile politice, conflictele sau deciziile strategice fără a lua în calcul fundamentele economice. Această carte confirmă din plin cât de profund pot infrastructura, investiția și circulația capitalului să transforme un spațiu periferic într-un nod de interes internațional.

Pe de altă parte Dobrogea descrisă aici apare ca un veritabil „Vest Sălbatic” aflat însă la margine de Orient, o regiune slab populată cu turci, bulgari și români, nesigură dar extrem de promițătoare. Mozaicul etnic se conturează prin venirea tătarilor și a cerchezilor din Rusia în urma Războiului Crimeii și respectiv a conflictelor din Caucaz, dar și prin apariția unei colonii britanice la Constanța, purtătoare de capital, tehnologie și mentalități occidentale.

Romantismul locului este dublat de o realitate dură: banditism, violență, insecuritate, dar și de prezența unor autentici exploratori moderni. Figura lui John Trevor Barkley domină narațiunea- inginer, diplomat, administrator și capitalist, dar și organizator de expediții de vânătoare și explorare a faunei dobrogene, într-un spațiu exotic, încă puțin cunoscut Europei.

Nu în ultimul rând lucrarea analizează problemele de succesiune juridică și de suveranitate economică moștenite de România de la Imperiul Otoman în legătură cu linia ferată după 1878, probleme soluționate de statul român prin răscumpărarea infrastructurii ce s-a dovedit în cele din urmă o adevărată scurtătură spre Europa a proaspătului stat independent.

Acestea sunt doar câteva dintre firele narative care se țes în jurul „drumului de fier” dobrogean, lucrarea putând fi citită, fără îndoială și prin alte perspective!