Volumul „Un drum de fier în Estul sălbatic. Dobrogea în zorii capitalismului”, lansat la Constanța

Cartea „Un drum de fier în Estul sălbatic. Dobrogea în zorii capitalismului”, volum care se referă la construirea primei căi ferate din Dobrogea - pe atunci teritoriu al Imperiului Otoman, a fost lansată pe 11 decembrie la Cazinoul din Constanța.

Conform organizatorul evenimentului, Universitatea Ovidius din Constanța, cartea urmărește istoria construirii primei căi ferate din Dobrogea - pe atunci teritoriu al Imperiului Otoman - care lega Cernavodă de Constanța. Proiectul, finanțat de investitori britanici, avea scopul de a facilita exportul de cereale din zonă către Europa și Imperiul Otoman printr-o rută mai scurtă și mai rapidă decât cea de la gurile Dunării.

„Bazată pe o bibliografie amplă, românească și străină, pe documente de arhivă otomane, britanice și românești, precum și pe presa vremii (mijlocul secolului al XIX-lea), lucrarea reconstituie în detaliu toate componentele acestei întreprinderi: de la motivațiile economice și aspectele tehnice ale construcției, la relațiile companiei britanice Danube and Black Sea Railway cu autoritățile și populația Dobrogei, până la contextul politic regional și european în care s-a desfășurat acest proiect”, precizează un comunicat al Universității Ovidius.

Constantin Ardeleanu este cercetător științific I, habilitat, în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și al Colegiului Noua Europă din București. Activitatea sa de cercetare se concentrează asupra istoriei economice și sociale a Europei de Sud-Est, cu un interes deosebit pentru spațiul dunărean și zona Mării Negre. Printre publicațiile sale recente se numără: O croazieră de la Viena la Constantinopol. Călători, spații, imagini 1830–1860 (Humanitas, 2021) și volumul The European Commission of the Danube, 1856–1948. An Experiment in International Administration (Brill, 2020). De asemenea, a coordonat lucrarea De la ciuma lui Caragea la holera balcanică. Epidemii, carantine și sănătate publică în epoca modernă (Humanitas, 2024).