Un tetraevanghel caligrafiat în urmă cu peste 500 de ani la Mănăstirea Putna, expus la Piatra-Neamț

Tetraevanghelul caligrafiat și miniat pe pergament de ieromonahul Spiridon, în urmă cu cinci secole, va fi în centrul expoziției „Biserica Domnească 525 ani de istorie”, ce va fi găzduită de Muzeul de Artă Piatra-Neamț.

Expoziția va fi organizată de Complexul Muzeal Național Neamț, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României și Serviciul Județean Neamț al Arhivelor Naționale, pentru a marca 525 ani de la ctitoria Bisericii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” de către Ștefan cel Mare.

Proiectul expozițional și editorial se datorează invitației lansate de parohia 'Sfântul Ioan Domnesc' instituției noastre de a se alătura evenimentelor consacrate aniversării a 525 de ani de la ridicarea lăcașului de cult de către Ștefan cel Mare, 'omul care s-a dovedit pilduitor cu prisosință pentru toate vremurile și pentru toate domeniile de activitate'. Piesa centrală a expoziției este reprezentată de Tetraevanghelul caligrafiat și miniat pe pergament de Ieromonahul Spiridon, de la Mănăstirea Putna, comandat de Ștefan cel Mare, la 23 aprilie 1502, pentru ctitoria sa de la Piatra-Neamț, informează un comunicat al Complexului Muzeal Național Neamț.

Considerat o adevărată capodoperă muzeografică a culturii medievale românești, Tetraevanghelul a avut o odisee remarcabilă, mai precizează sursa citată.

Copiat la Mănăstirea Putna de către Ieromonahul Spiridon în 23 aprilie 1502, a fost donat de Ștefan cel Mare bisericii Curții Domnești din Piatra-Neamț ca, în 1615, cartea de cult să ia drumul Camenitei din Podolia, luată fiind de trupele polone.

Către sfârșitul secolului al XIX-lea (1868), manuscrisul a fost probabil răscumpărat din Camenita, restaurat și repus în drepturile sale sacre, în cadrul bisericii 'Sfântul Nicolae Domnesc' din Iași. O serie de ex-librisuri ștampilă, cu titulatura Muzeului Național de Antichități din București, dovedesc că, la sfârșitul secolului al XIX-lea, cartea de cult a intrat în colecțiile muzeului administrat de Alexandru Odobescu și, ulterior, de Grigore G. Tocilescu, se mai arată în comunicatul citat.

Tetraevanghelul a făcut parte din inventarul tezaurului istoric al României care a luat drumul Rusiei țariste în 1917, de unde s-a întors, în perioada comunistă (1956), împreună cu o parte din valorile istorice și arheologice, restituite de Moscova, ca urmare a bunelor relații dintre România și URSS din acea vreme.

Manuscrisul Ieromonahului Spiridon a intrat, pentru o anumită perioadă de timp, în evidența Muzeului Național de Artă al României.

Odată cu deschiderea oficială a Muzeului Național de Istorie a României, în 1971, Tetraevanghelul a fost transferat definitiv în patrimoniul celui mai mare muzeu al țării.

Excepționalul bun cultural a fost studiat și publicat de dr. Ginel Lazăr, cercetător științific în cadrul Muzeului Național de Istorie a României. Vizitatorii vor putea afla astfel, din expoziție, informații legate de conținutul manuscrisului și date despre călugărul Spiridon, caligraf iscusit, format în școala mănăstirii Putna, al cărui dascăl a fost însuși egumenul Paisie, vestit tahigraf și miniaturist. Un bogat material vizual surprinde evoluția lăcașului de cult de-a lungul secolelor XIX-XX, evidențiind statutul ctitoriei lui Ștefan cel Mare de centru al vieții spirituale și culturale a comunității din urbea Piatra, adaugă Complexul Muzeal Național Neamț.

O parte din odoarele aflate în prezent în patrimoniul Parohiei „Sfântul Ioan Domnesc” vor putea fi admirate și ele în cadrul expoziției organizate la Muzeul de Artă Piatra-Neamț, în perioada 23 iunie - 23 iulie 2023.