Povestea lânii care a construit orașe
Orașe precum Brașovul și Sibiul nu ar fi devenit ceea ce sunt astăzi fără comunitățile puternice de crescători de oi din jurul lor. De-a lungul secolelor, între păstorii români și meșteșugarii din burgurile săsești s-a creat o veritabilă simbioză economică: primii ofereau materia primă, iar ceilalți o transformau în produse de valoare.
În acest context, oaia țurcană, robustă și perfect adaptată mediului montan, avea un rol esențial. De la ea se obțineau lână, piei, lapte și carne, însă adevărata comoară era lâna, cea care susținea o întreagă rețea de meșteșuguri și activități economice, scrie Muzeul de Etnografie Brașov, pe pagina de Facebook a instituției.
Astfel, din lâna și pieile de oaie se nășteau bresle și meserii diverse, de la tăbăcari, cojocari și blănari, la țesători, vopsitori și croitori, dar și pălărieri, găitănari, măcelari, hangii și negustori, toate contribuind la dezvoltarea și dinamica vieții urbane.
Privind în ansamblu, aceste ocupații demonstrează importanța esențială a lânii în economia orașului. Cu atât mai mult astăzi, când această resursă valoroasă riscă să fie uitată, devine important să-i redescoperim potențialul, precizează sursa citată.
Expoziția „Ecologia Lânii – de la universul Mioriței și păstoritul tradițional la utilizări contemporane”, deschisă la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului (Piața Sfatului, nr. 15), invită publicul să urmărească drumul lânii, de la stână la design contemporan, o tradiție care a contribuit la construirea orașelor. Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului este deschis de miercuri până duminică, între orele 9:00–17:00.
