O statuetă veche de 7.000 de ani, expusă la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva
Exponatul lunii ianuarie la Muzeul Civilizației Dacice și Romane (MCDR) Deva este o statuetă antropomorfă fragmentară, datând din perioada neoliticului dezvoltat, faza B a culturii Vinča (aproximativ între anii 5300-4800 î.Hr.).
Statueta cu o vechime de aproximativ 7.000 de ani poate fi admirată în spațiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.
”Piesa a intrat în patrimoniul instituției noastre în urma cercetării preventive din 2017, efectuate pe strada Mihai Eminescu din Deva, cercetare ce a condus la descoperirea unor importante urme de locuire din epoca neolitică, printre care mai multe locuințe. Într-una din acestea, cercetată integral, a fost descoperit un bogat și interesant material arheologic. Astfel, alături de vasele ceramice fragmentare și numeroasele fragmente de vase, s-au mai aflat și diferite ustensile din piatră cioplită, din os și din corn, precum și două statuete antropomorfe fragmentare”, informează un comunicat al MCDR Deva.
Potrivit specialiștilor dr. Antoniu Tudor Marc și dr. Ioan Alexandru Bărbat, arheologi în cadrul MCDR Deva, statueta expusă în această lună a făcut parte din instrumentarul de cult al comunității neolitice și redă un personaj feminin, particularitatea și caracterul de raritate al ei fiind date de cele două tortițe laterale, ce reprezintă brațele, care permiteau o anumită manevrare a piesei și posibilitatea de a fi suspendată.
„Starea de conservare a figurinei este medie, lipsindu-i fragmente din zona capului (un fragment desprins în timpul operațiunilor de săpare), brațele și de la partea inferioară (desprinse din vechime). Dimensiunile piesei, așa cum s-a păstrat, sunt: h = 110 mm; l max. = 44 mm. A fost obținută din pastă grosieră, cu pietricele de diferite dimensiuni în compoziție. Suprafața nu este bine netezită, aspectul general indicând puțină grijă la modelarea ei. În urma arderii în mediu oxidant, piesa a primit culoarea portocalie. Pe suprafața ei se pot observa numeroase fisuri și câteva pete de nuanță cenușiu-închis, rezultate în urma unor arderi secundare”, mai precizează specialiștii muzeului devean.
