„Bicentenarul nașterii lui Avram Iancu”, la Academia Română

Academia Română, prin Secția de științe istorice și arheologie, organizează marți, 28 mai 2024, sesiunea științifică „Bicentenarul nașterii lui Avram Iancu – Eroul, contemporanii, epoca“, manifestare dedicată împlinirii a 200 de ani de la nașterea marelui patriot român din Transilvania. Evenimentul va avea loc în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.

Sesiunea va fi deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va susține prelegerea „Avram Iancu – vizionarul“. În cadrul evenimentul vor fi prezentate patru studii științifice: „Avram Iancu între glorie și defăimare“, autori prof. univ. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, și prof. univ. Sorin Șipoș, Universitatea din Oradea; „Un contemporan al lui Avram Iancu în Moldova – Episcopul Melchisedec Ștefănescu“, autor prof. univ. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române, „Bărnuțiu și Avram Iancu – Centralitatea ardeleană a revoluției române de la 1848-1849“, autor prof. univ. Gheorghe Cliveti, membru corespondent al Academiei Române, și „Avram Iancu, conducătorul războiului de apărare a neamului românesc din Transilvania: 1848-1849“, autor prof. univ. Dumitru Preda, informează Biroul de comunicare al Academiei Române.

Reprezentantul cel mai de seamă al Revoluției de la 1848-1849 din Transilvania, Avram Iancu a intrat în conștiința poporului ca un veritabil erou, devenind în scurtă vreme o legendă națională, simbol al luptei pentru drepturile românilor din Ardeal și model de sacrificiu personal pentru binele celor mulți și nedreptățiți.

Născut în 1824, la Vidra de Sus, tânărul avocat Avram Iancu, cu studii la Facultatea de Drept din Cluj, devine, la doar 24 de ani, conducătorul moților în timpul mişcărilor revoluţionare de la mijlocul secolului al XIX-lea. A luptat, împreună cu miile de români pentru respectarea drepturilor și libertăților democratice, semnificative în programul de emanciparea națională a popoarelor din Europa Centrală și de Est. Asemeni tuturor revoluționarilor pașoptiști, a dorit libertate pentru toți oamenii, prin schimbarea regimului politic și prin reformarea societății.

„Programul Revoluției Române din Transilvania – la alcătuirea căruia a contribuit și mintea lui Avram Iancu – a devenit programul luptei de emancipare românească până la Marea Unire“, explică istoricul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Astfel, Avram Iancu a rămas în conștiința poporului român drept revoluționarul tânăr, dăruit complet cauzei naționale, model de abnegație și sacrificiu, iar mentalul românesc conservă până astăzi mitul eroului național din Apuseni.

„La 25 de ani era stăpânul Munților Apuseni, pe care-i transformase în Țară Românească și din punct de vedere politic și militar. Iancu apărea ca un voievod, era numit «crai» și «crăișor», apoi, în folclor și conștiința publică, «Craiul Munților». […] Spiritul lui străbate anii și va străbate multe secole de-acum înainte, cel puțin atât timp cât va exista poporul român, fiindcă el este erou național, așezat de mult în Panteonul românesc“ – acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Sesiunea științifică din Aula Academiei Române se înscrie în seria de manifestări organizate de Academia Română în anul 2024 dedicate activității revoluționare a lui Avram Iancu, personalitate simbol a istoriei românești. Intrarea publicului este liberă, iar evenimentul va putea fi urmărit și în direct, pe canalul YouTube al Academiei Române.

_{Foto sus: Statuia lui Avram Iancu de la Turda (© Ana Maria Catalina / Wikimedia Commons)}