Târgul Meșterilor Populari din Craiova – o istorie de aproape 50 de ani
Târgul Meșterilor Populari din Craiova, organizat încă din a doua jumătate a secolului al XX-lea de către Muzeul Olteniei, s-a impus ca unul dintre cele mai importante evenimente culturale din sudul României.
De la primele ediții, în anii 1968-1970, acest eveniment centrat pe cultura populară identitară a avut un rol esențial nu doar în conservarea și promovarea tradițiilor artizanale, ci și în educarea publicului, în special a tinerelor generații, în spiritul respectului pentru patrimoniul cultural imaterial.
Meșterii populari născuți la începutul secolului trecut (1900-1930) au reprezentat veriga de legătură între tradiția meșteșugului transmis pe cale familială și procesul de instituționalizare a culturii populare din perioada comunistă. Într-o epocă în care modernizarea accelerată amenința valorile rurale, acești meșteri – ceramiști, țesătoare, cojocari, cioplitori, iconari, fierari etc. – au fost purtători ai memoriei satului românesc, care au contribuit la transmiterea tăcută a valorilor tradiționale către generațiile urbane, rupte de viața satului.
Eveniment statornic în orașul Craiova, Târgul Meșterilor Populari din anii 70, când manifestarea a fost lansată sub egida Muzeului Olteniei, și până astăzi, la cea de-a 46-a ediție, și-a îndeplinit rolul preponderent formativ, devenind un laborator viu de cultură tradițională prin care instituția organizatoare, adică muzeul, păstrează vie tradiția populară și educă prin prezentarea unor modele de învățare, cultivând respectul pentru patrimoniul cultural.
Într-o societate dominată de tehnologie, Târgul Meșterilor Populari funcționează ca spațiu de rezistență culturală, reper esențial în educația culturală.
În imagini, creatori populari și organizatori ai Târgului Meșterilor Populari, edițiile 1978 și 1983, între care Ștefan Enache, șef al Secției de Etnografie, cel care a gestionat o perioadă de peste 30 de ani această manifestare culturală, cu susținerea autorităților și a colegilor de breaslă. (Material realizat de: Teodor Ion Șurlin, bibliograf - Secția de Etnografie - Muzeul Olteniei)
