![Foto: Arhivele Naționale ale României](https://cdn.adh.reperio.news/image-7/7b5701a2-d54c-4f67-b682-63d52de62921/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D595%26h%3D893%26f%3Dwebp)
„Anul Cardinal Iuliu Hossu”, inaugurat în Aula Academiei Române
Academia Română a inaugurat „Anul Cardinal Iuliu Hossu” printr-o sesiune omagială organizată în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României și Muzeul Național al Literaturii Române. Evenimentul a avut loc în Aula Academiei Române, unde publicul a putut viziona și o mini expoziție cu fotografii și documente referitoare la viața cardinalul Iuliu Hossu care se află în păstrarea Arhivelor Naționale ale Românie.
Sesiunea marchează debutul Anului Cardinal Iuliu Hossu, instituit prin Legea nr. 290/2023 „pentru celebrarea vieții, operei, personalității, martiriului, rolului determinant în realizarea Marii Uniri și a eforturilor depuse pentru salvarea evreilor în perioada Holocaustului” de către cardinalul Iuliu Hossu, informează un comunicat al Arhivelor Naționale ale României.
Arhivele Naționale au fost reprezentate la manifestare de dr. Cristian Anița, directorul instituției, care a vorbit despre prezența lui Iuliu Hossu în documentele din Arhivele Naționale.
Născut pe 30 ianuarie 1885, la Milaşu Mare, jud. Bistriţa-Năsăud, cardinalul Iuliu Hossu, strălucit intelectual transilvănean, cu studii teologice (1904-1910) și un doctorat în teologie şi filosofie la Colegiul „De Propaganda Fide” din Roma, a marcat istoria Transilvaniei și a României prin activitatea sa patriotică și prin martiriul său.
Ca recunoaștere pentru neobosita și pasionata sa implicare unionistă, episcopului Iuliu Hossu i-a fost încredințată onoarea de a citi proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. Ulterior, alături de episcopul Miron Cristea, de Al. Vaida-Voevod și Vasile Goldiș, a făcut parte din delegaţia care a dus la București declarația de Unire și cel care a înmânat regelui Ferdinand Actul Unirii Transilvaniei cu România.
În Transilvania a desfăşurat o intensă activitate culturală în cadrul Asociaţiunii Transilvane pentru Limba Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA). În calitatea sa de episcop de Gherla (1917-1948) a îndrumat activitatea Academiei Teologice din Cluj-Gherla şi a Şcolii Pedagogice de Fete din Gherla. A fost senator de drept în Parlamentul României Mari, unde și-a adus o însemnată contribuţie la elaborarea legii cultelor şi la ratificarea Concordatului cu Vaticanul.
![Foto: Arhivele Naționale ale României](https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e33f1333-51a6-4052-8590-7e749958cbe2/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp)
În 1945 este ales membru de onoare al Academiei Române. Trei ani mai târziu, în 1948, regimul de opresiune de tip bolșevic îl exclude din Academia Română, alături de alți 110 intelectuali de excepție. Este arestat și întemnițat în închisorile comuniste ca urmare a activității sale de apărare a credincioşilor greco-catolici, a refuzului de a renunţa la credinţa greco-catolică şi a respingerii scaunului mitropolitan al Moldovei. Este închis la Căldăruşani (1948) și Sighet, unde este supus unui regim de exterminare (1950-1955). Ulterior este dus la Curtea de Argeş (1955-1956), apoi i se fixează domiciliul forţat la Căldăruşani, până la sfârşitul vieţii. Moare la 28 mai 1970, la Spitalul „Colentina” din Bucureşti.
Vezi mai multe imagini pe pagina de Facebook a Arhivelor Naționale ale României.
Mai multe pentru tine...